PREZENTARE IN PROFIL TURISTIC A

SITULUI ARHEOLOGIC PRAVETS

vedere generala la locatiei Pravets

A. CONSIDERATII GENERALE DESPRE PREZENTAREA TURISTICA A OBIECTIVULUI.

1

vedere generala a locatiei Pravets

A.1. VALOAREA IDENTIFICARII RESURSELOR DE PREZENTARE.

cercetarea elementelor materiale din teren

A.1.a. INVENTARIEREA SI SISTEMATIZAREA RESURSELOR DE PREZENTARE.

= valorificarea in beneficiul turismului tematic a sitului arheologic de la Pravets este extrem de importanta realizarea unui inventar prealabil al resurselor acestuia, urmata de sistematizarea datelor si gruparea acestora pe teme de interes cat mai diversificat;
=depozitar al unor semnificative valori de cultura si civilizatie,situl arheologic de la Pravets ofera o structura obisnuita multi-strat,cu time-line din cele mai vechi timpuri si pana in trecutul apropiat;
=desi demonstrarea efectiva este inca tributara cercetarii stiintifice pe termen lung in aria sitului arheologic, se poate prezuma o pre-istorie a acestuia,deoarece pozitia geografica a sitului, conexiunile acestuia pe orizontala si verticala arealului pe care il ocupa, evidentul sau rol strategic de observatie si caracterul defensiv bine structurat, il recomanda utilizarii din cele mai vechi timpuri;
=sunt dovezi certe ale utilizarii de catre traci a locatiei,cel putin in sensul dedicat cultului si misterelor acestora.Potrivit evidentelor identificate in teren de catre specialisti, situl Pravets a fost destinat unui sanctuar ale carui urme persista pana astazi in mijlocul ruinelor;
=perioada romana in Balcani confera sitului Pravtes rolul important de supraveghere a drumurilor romane din valea adiacenta,fortificatia antica fiind integrata intr-un lant de constructii militare similare,parte a uriasului sistem defensiv balcanic, conceput impotriva intruziunii barbare. Evident,sunt mai multe astfel de lanturi de fortificatii cu rol defensiv si de protectie a drumurilor romane,dar situl Pravtes ramane ca si model intre locatii similare,prin inventarul bogat de constructii si artefacte deja identificate in zona;

2

=evul-mediu este slab reprezentat pe sit,dar dovedit in lantul de fortarete din care acesta face parte,fiind logica utilizarea(si chiar modificarea)arhitecturala a sitului ,de-a lungul timpului , functie de nevoile si vulnerabilitatile epocii respective;
=catregoric,situl benenficiaza de o lunga istorie, ce poate fi prezentata turistului tematic, in toata splendoarea sa.

studierea constructiilor din situl arheologic

A.1.b. INVENTARIEREA VULNERABILITATILOR GENERATE DE CATRE RESURSELE DE REZENTARE.

3

identificarea vulnerabilitatilor din sit

=tocmai multitudinea de epoci cuprinse in sit,probabilitatea certa a unor modificari naturale sau induse uman in structura si arhitectura acestuia,poate genera dificultati de prezentare si confuzii de evaluare;
=situl nu a fost cercetat sistematic din punct vedere arheologic,de unde si evidentieri parcelare ale ruinelor acestuia,greu de legat intr-o imagine comuna si-mai ales!- explicita;
=lipsesc sectiuni importante pentru identificarea cailor de acces(drumul roman,poarta nord-vest),lipsesc –deasemeni- perimetrari de baza ale sitului(sectiuni din zidul defensiv nordic),iar zone intinse din sit sunt doar prezumate si acoperite cu materiale din sapaturile anterioare(poarta sud-est);
=cu alte cuvinte,situl arheologic este in plina exploatare si sitematizare a lucrarilor deja efectuate,exista mult loc liber pentru surprize stiintifice de proportii care ar putea altera treseele stabilite deja pentru vizitarea acestuia;
=persista structuri de importanta vitala, nedescoperite inca(sursa de apa-cisterne pentru colectarea apei de ploaie),este temporar abandonata identificarea portii de nord-vest si rolul acesteia,exista constructii fara usi(pivnite?) sau ziduri paralele apartent fara nici un rost,contra-forturi discutabile prin dimensiunile lor reduse ,caramizi in numar insuficient si de o calitate indoielnica pentru o alocare certa a utilizarii lor,lipsa tiglelor de acoperis si artefacte(ceramica+monde) ca mare risc a fi importate din alte locatii,fara a putea defini prin acestea situl,ca atare.Aceste dificultati stiintifice fac si mai grea prezentarea in profil turistic a unei locatii instabile ca definire si expunere;
=calea de acces la sit este reprezentata de niveluri de confort diferit,intre drum asfaltat si poteca de picior,lipsesc marcajele si semnalizarea aferenta unui monument istoric,precum si alte elemente de comunicare non-verbala cu turistii;
=situl Pravets este un sit salbatic, ne-vizitabil in prezent, aflat in plina exploatare arheologica, lipsit de facilitati,obiective definite si semnalizari turistice,de orice fel.

4

A.1.c. RESURSE DE PREZENTARE PRETABILE COMUNICARII VERBALE.

evaluarea ariei de nord-vest a sitului

=la nivelul punctului de start (in sens de „traseu turistic”!) asumat(muzeul de istorie din Borovets) exista posibilitatea unei prezentari in incinta acestuia,de catre unul dintre specialistii muzeului,precum si contactarea directa/telefonica a unui ghid pentru traseul spre sit,in vederea completarii comunicarilor non-verbale care pot fi intilnite pe traseu si in aria sitului insasi.
Exista aici avantajul vizualizarii artefactelor salvate din sit si clasificate stiintific,al prezentarii de filme tematice,replici si reconstituiri,al pregatirii informative a turistului neavizat in legatura cu valoarea istorica deosebita a obiectivului ce urmeaza a fi vizitat;
=prezentarea verbala poate fi continuata pe drumul spre sit,cu sublinierea aspectelor deosebite de etnografie(exemplificari in locatii determinate,complementare obiectivului principal-situl),mediu(aspectul natural exceptional al vaii strajuite de muntii impaduriti) si istorie(time-line),inclusiv cu referiri la contextul istorico-geografic in care este amplasat situl,precum si date privind valoare intrinseca si de context a acestuia;
=avantajul comunicarii verbale este posibilitatea modularii acesteia dupa dispozitia si concentrarea turistului,al promovarii obiectivelor de interes secundar parcurse de traseu,al stabilirii unei inter-activitati benefice fata de turist si nevoia acestuia de informare si mister;
=avand experienta traseului, ghidul poate recomanda ajustari/halte pentru odihna, contemplare a peisajului si recreere, poate oferi optiuni de diversificare a vizitei (obiective secundare amplasate vicinal traseului de baza) si chiar recomanda extinderea/ prelungirea justificata a acesteia;
=la nivel de sit,ghidul poate anima work-shop-uri personalizate,poate reactiona la chestionarile turistului,precum si poate asigura confortul cognitiv dar si fizic al unui vizitator astfel protejat;

5

=in afara programarilor de grupuri turistice,efectuate prin accesarea unui site dedicat, accesarea ghidului se poate face ocazional la muzeul din Borovets sau prin telefon direct,distinct aplicate complementar pe mijloacele de comunicare non-verbala.

A.1.d. RESURSE DE PREZENTARE PRETABILE COMUNICARII NON-VERBALE.

indicator in limba bulgara(numai!) de acces la site

=este necesara,inainte de orice,integrarea sitului arheologic de la Pravets intr-un circuit turistic local si poate-strategic vorbind!-in unul regional,cel putin,compensand astfel putinatatea datelor oferite de portofoliul sitului si nejunsurile unei prezentari fragmentare;
=punctul de start al vizitarii este amplasat le aproximativ 10 km distanta de sit,stabilit logic in aria muzeului de istorie din Borovets,unde se poate legitima interesul turistului de a accesa situl arheologic,precum si „alimentarea” acestuia cu datele preliminare care califica situl arheologic drept locatie de interes turistic.
=din punctul de start,urmat de punctul de desprindere(intersectie) din drumul principal al drumului secundar asfaltat si de punctul initierii potecii de picior ,pornita din drumul secundar care urca versantul impadurit,se preteaza amplasarea de indicatoare si harti statice,inclusiv informatii sintetice despre locatia vizata de traseu;
=sunt necesare-fireste!-amenajari minimale in acest sens,subordonate mai ales conservarii mediului natural in care este amplasat situl,de o deosebita frumusete peisagistica.
Consideram prezervarea potecii de picior drept un factor suplimentar de ambientare a sitului;
=actuala lipsa totala de facilitati(arii de odihna, grupuri sanitare, punct de asitenta medicala de urgenta, info-point, zone de contemplatie a peisajului,greveaza semnificativ apetitul turistului de a vizita situl arheologic Pravets,pe deplin justificat de absenta confortului turistic minimal.

6

=pe de alta parte,este necesara integrarea vizitarii sitului cu locatii similare din lantul defensiv militar din care acesta face parte(Chertigrad,Ostrom,Bozhenishki Urvich si chiar Kale/Elen Pelin),pentru completarea imaginii istorice reale si tridimensionale din care decurge importanta turistica majora a obiectivului;
=desigur,fortificatia(din cele patru descrise) similara sitului de la Pravets selectata pentru aprofundare si comparatie trebuie sa beneficieze de aceleasi facilitati ca si situl principal;
=la nivel de sit propriu-zis,este necesara desemnarea unui circuit inchis de accesare, punctat de elementele semnificative pentru turist, facilitati locale si marcaje explicative, pentru fiecare punct de interes stabilit,inclusiv protejarea zonelor inca active arheologic,in exploatare.

A.1.d. GHID DE BUNE PRACTICI IN IDENTIFICAREA RESURSELOR.

evaluari ale punctelor de inters din situl arheologic

=identificarea tuturor obiectivelor secundare si principale pretabile a fi accesate de catre turistul tematic (muzeul Borovets, prezentari etnografice, traseul montan spre sit, situl arheologic in intregul sau,aria naturala adiacenta sitului, similaritati istorice pe orizontala si verticala sitului(valea protejata de catre fortificatie sau fortificatii din lantul defensiv din care face parte),precum si integrarea acestor obiective intr-un circuit diversificat si atractiv,cu posibilitati de extindere si aprofundare;
=prezentarile non/verbale trebuie exigent selectionate,beneficiind de calificare si abilitati de comunicare,complet dedicate confortului turistic si fara a altera „puritatea” mediului accesat(mobilier rustic de exterior, marcaje/harti cu aspect adaptat,incadrarea in peisaj);
=este necesara documentarea temeinica a fiecarei informatii relevate,sustinerea prin imagistica sau dovezi materiale selectionate,antrenarea turistului in descoperirea si savurarea acesteia(principiul modern „atinge-ma!=gusta-ma!=miroase-ma!”!),evitarea monotoniei si a repetitiei,a plictiselii si glumelor de slab nivel calitativ;
=pe de o parte oferta de vizitare este fixa si incadrata in informatii verificate,pe de alta parte turistul are flexibilitatea educatiei si culturii sale;din acest potential conflict pot rezulta confuzii,prevenite prin aportul de informatii functie de necesitati si masurarea permanenta a eficientei comunicarii;

7

=vulnerabilitatile prezentarii(date ne-elucidate inca,evaluari neclare,discutabile sau aflate in asteptarea unor cercetari aprofundate) nu trebuie descoperite cu dezamagire de catre turist , ci trebuie asumate-a priori!-de catre ghid, ca un fapt real, supus dinamicii de investigare a sitului,cu perspectiva elucidarii lui;
=timpul alocat pentru fiecare obiectiv in parte variaza functie de patrimoniul informativ al acestuia si este subordonat totalului de timp alocat vizitarii,prevenind astfel superficializarea vizitei sau extinderea ei peste capacitatea de suportare/adaptare din partea turistului;

A.2. STRUCTURA DE PREZENTARE IN RAPORT CU NEVOILE TURISMULUI TEMATIC/CONVENTIONAL.

evaluari in „gurile de dren”(!) ale zidului defensiv din nord-vest

A.2.a. CALIFICARILE NECESARE UNEI PREZENTARI TEMATICE.

8

inregistrarea unor artefacte in teren,in prezenta specialistilor muzeului din Borovets

=editarea comunicarilor non/verbale comporta constituirea unui colectiv calificat in domeniul istoric, al comunicarii inter-umane si al promovarii si marketing-ului de obiectiv.
Situl Pravets solcita din plin cunostiinte de arheologie antica, arhitectura de patrimoniu/ restaurare, precum si abilitatea pedagogica a transmiterii informatiei, de multe ori grevata calitativ de insuficienta datelor colectate pana in prezent;
=lista de calificari cuprinde istorici, arheologi, geologi, biologi, experti/istorici militari, cartografi si –mai ales-specialisti in comunicare;pornind de la baza de date despre sit si imprejurimile/conexiunile acesteia,se pot edita texte, imagini, harti, filme flexibile si concepute modular ,destinate exprimarii valorilor de portofoliu, disimularii imperfectiunilor materiale si stabilirii unei administrari eficiente a prezentarii;
=ghidul desemnat nu este tributar prejudecatilor si prudentelor stiintifice(definirea sitului drept o „fortificatie de tip roman” este profund dezamagitoare prin simplitatea formularii!) si-desigur!-nici exuberantei fara acoperire,generatoare de confuzii sau suspiciuni;
=categoric ,trebuie inteles ca situl Pravets este „viu”,in sensul ca vor aparea mereu descoperiri care pot modifica substantial imaginea istorica, arhitectectonica si time-line- ul acestuia;editarea comunicarilor non.verbale trebuie sa tina cont de acest risc,prin realizarea unui concept flexibil si modular,prin care se pot inlocui texte/imagini depasite cu up-date-uri de ultim moment,conferind calitate si prospetime prezentarii;
=categoric,trebuie inteles ca situl Pravets NU este vizitabil in acest moment,cel putin in sensul conventional al turismului tematic,fiind profund deficitar la capitole vitale(cale de acces, facilitati, semne si marcaje,sistematizarea sitului, protectia zonelor aflate in exploatare, identificare zonelor deja descoperite, conexarea pe verticala/orizontala cu locatii similare sau alte oferte turistice,precum si armonizarea obiectivelor de pe traseu); prezentarea unui astfel de obiectiv este delicata, putand compromite in orice moment viitorul turistic al acestuia prin superficializare, confuzie, monotonie sau lipsa

9

organizarii; de aici si necesitatea adapatarii prezentarii actualei stari de fapt,dar si asumarea preventiva a acesteia in fata turistului avizat,dornic de confort si spectacol.

A.2.b. PREZENTAREA RESURSELOR DE SIT.

studierea elementelor geologice din vecinatatea nordica a sitului

=prin „resurse de sit” intelegem toate acele elemente materiale unice/multiple (altar/ caramizi), singulare sau incadrate in ansamble (pietre/ ziduri), constituite in structuri distincte sau complexe cladiri/ sisteme defensive), incadrabile in categoria artefacte (ceramica/ obiecte metalice/unelte)si altele, toate cu valoare arheologica atribuita, pretabile unei prezentari turistice, precum si interpretarea stiintifica a acestora de sine statatoare/in context;
=lista resurselor de sit,in sensul de structura,cuprinde valori deosebite,ca:”portile” fortificatiei(sud-est si nord-vest),aria sanctuarului tracic(in centrul sitului),zidurile defensive(sud-vest),zidul extern de nord-vest(care prezinta un colt rotund!),”gurile de dren” din zidul defensiv de vest,fundatia fara usi din jumatatea vestica a ariei de nord- vest,precum si locatii unde au fost gasite artefacte deosebite(monede,fragmente de ceramica greaca si vase din lut pentru provizii);
=alte obiective secundare accesibile din interiorul sitului pot fi evidentiate in contextul valorii acestuia:vederea generala asupra vaii ,protejata in antichitate de fortificatia romana,dar si vederea generala a lanturilor muntoase care au constituit puncte fortificate din lanturile defensive romane; aspectul adaptarii le teren in proiectarea si executia fortificatiei romane,prin flexibilizarea structurilor functie de relief,utilizarea pragmatica a stancilor naturale,incorporate in ziduri,tipuri d emateriale folosite si periodizarea lor,evidentierea „nivelului de calcare” a sitului,rezolvarea diferentei de nivel prin optimizarea inaltimii zidurilor defensive,tipuri de liant din structura zidurilor in/exterioare,versiunii ale prezentei vegetatiei,surselor de apa, aprovizionare, drenaje menajere sau folosirea lemnului in structura constructiilor antice;

10

=repetam necesitatea listarii obiectivelor selectionate,prezentarea acestora,urmata de interpretari functionale,de context sau speculative(ponderat!),bazate pe logica si acuratete stiintifica, dar expuse in termeni accesibili si atractivi,cu sprijinul unor elemente non-verbale din fiecare loc supus prezentarii.

A.2.c. PREZENTAREA RESURSELOR VICINALE SITULUI SI SIMILARE ACESTUIA.

examinarea zidului defensiv din nord-vestul fortificatiei,sub-jacent acesteia

=situl arheologic Pravets are, deasemeni, numeroase resurse de prezentare exterioare sitului propriu-zis,sistematizarea si eligibilitatea acestora fiind un imperativ al prezentarii integrate a sitului in profil de turism tematic;
=astfel,muzeul din Borovets are un rol deosebit in familiarizarea turistului cu obiectivul principal(situl) si sursa cea mai credibila de informare a acestuia;
=locatia Borovets este pretabila organizarii unui eveniment etnografic (artizanat, traditii, porturi populare, expozitii, dansuri, gastronomie rurala specifica),de sine statator sau integrat programului de vizitare a sitului(grupuri organizate,programate anterior);
=drumul principal si secundar(asfaltat),pe timpul parcurgerii lui,este un bun prilej de prezentare a vaii si lanturilor muntoase care argumenteaza rolul lanturilor defensive militare roman din Balcani;
=poteca de picior permite un segemnt de drumetie montana pentru folosul turistului;
=caile de acces specifice sitului(drumul roman) pot fi evidentiate partialsi comentate adecvat;
=”poiana cu sageti”(lupta,depozit?), urme ale asezarilor civile(!) din sud-estul sitului,structurile geologice din nordul acestuia(se pot argumenta miscarile tectonice anterioare ,responsabile de modificarea structurii sitului ,prin orientarea diferita a

11

liniilor de clivaj a acestora) sunt obiective secundare care pot imbogati prezentarea acestuia;
=optional,vizitarea a cel putin inca uneia din fortificatiile lantului defensiv este un bun castigat pentru turist;
=tumulul din zona,posibilitatea descoperirii unei necropole(pestera!)se subscriu dorintei de culoare si mister a turistului,oricare ar fi acesta ca si educatie si spirit.

A.2.d. ALTE OPTIUNI DE PREZENTARE SI DIVERSIFICAREA PREZENTARII.

expozitia de baza a muzeului din Borovets

A.2.e. GHID DE BUNE PRACTICI IN CONSTITUIREA STRUCTURII DE PREZENTARE A SITULUI.

=structura de prezentare a sitului arheologic Pravets se constituie pe trei nivele ,astfel:
a. prezentarea exclusiva a sitului arheologic,cu elementele deja enumerate;
b. prezentarea contextului istorico-geografic in care situl este cuprins(lantul defensiv fortificat roman din care situl face parte;
c. prezentarea unor valori aditionate obiectivului principal (muzeu, aria etnografica si turismul montan);
=in toate nivelurile de prezentare este considerata implicita existenta formelor de prezentare/comunicare non/verbale,selectionate si editate corespunzator;
=structura de prezentare se bazeaza pe:
a. informatiile stiintifice ,demonstrate si evidentiate despre sit si conexe, interpretate si etalate stiintific dar accesibil turistului tematic;
b. speculatii ponderate despre time-line-ul sitului, dezvoltate sugestiv si atractiv;
c. pozitia muzeului din Borovets care certifica exactitatea datelor prezentate;

12

d. contributii ale autoritatii administrative locale, direct interesata in promovarea valorilor locale -etnografice, naturale si istorice-subsumate prezentarii sitului arheologic;
e. promovarea non/verbala a sitului,inclusiv prin site dedicat.
=din punct de vedere practic,criteriile de selectie a structurii de prezentare au la baza: a. selectia faptelor si prelucrarea lor stiintifica,adaptata prezentarii populare; b. administrarea faptelor in armonie cu time-line-ul sitului;
c. aplicarea principiilor inter-activitatii;
d. realizarea unui „meniu” de prezentare flexibil si modular.

cercetarea fostului drum roman din sudul sitului

A.3. EXIGENTELE SI NEVOLILE TURISMULUI TEMATIC/CONVENTIONAL SI CAI DE SATISFACERE A ACESTOR EXIGENTE.

13

calea principala de acces natural la situl arheologic

A.3.a. EXIGENTELE TURISMULUI TEMATIC SI SATISFACEREA ACESTORA.

=turismul tematic,ramura specializata a turismului general,are particularitati si-mai ales!-exigente foarte greu de satisfacut. Dar,o data satisfacute aceste exigente, obiectivul turistic devine, practic,accesibil oricarei forme de turism:
a. nevoia de obiectiv-este insusirea obiectivului turistic de a raspunde dorintei de educatie, cunoastere si relaxare a turistului,dedicat prin profesie,pasiune sau curiozitate unei anume specialitati. Situl Pravets are a oferi in acest sens prin structura lui multi-strat toata gama istorica a unei calatorii in timp;
b. nevoia de noutate-poate fi reprezentata de oferta de sistematizare a datelor sau de up-data-re a acestora sau,frecvent,de prezentarea acestora intr-un mod asimilabil si placut;
c. nevoia de mister-calatoria in timp are avantajul schitarii perioadei de dinaintea si de dupa intervalul istoric investigat.Situl Pravets permite din plin ipoteze pertinente despre pre-istoria locului si „umplerea” intervalelor de timp neclarificate inca;
d. nevoia de culoare-turistul tematic doreste,complementar scopului urmarit ,sa beneficieze de oferte multi-rol, unele pur relaxante, altele drept teste/invitatii pentru viitoarele pasiuni. Situl Pravets ofera posibilitatea aplicarii drumetiei monatane,a participarii la evenimente de cultura si traditie etnografica,de expandare a dimensiunilor obiectivului principal prin conexele acestuia;
e. nevoia de certificare-care credibilizeaza informatia si clarifica confuzii proprii. Prezenta muzeului din Borovets poate rezolva si acest deziderat;

14

f. nevoia de accesare-turitul tematic trebuie ajutat sa selectioneze situl Pravets ca pe o oferta valoroasa pentru domeniul sau de interes;promovarea via- internet(site dedicat) si o prezentare optima non/verbala raspunde dezideratului;

drum natural practicabil spre situl arheologic Pravets

A.3.b. NEVOILE TURISTULUI TEMATIC SI SATISFACEREA ACESTORA.

15

accesul in situl arheologic dinspre sud

=turistul tematic este o persoana deosebita, cu minim bagaj informational deja achizitionat,si cu o formare(mai mult sau mai putin valoroasa) in domeniul pentru care a dezvoltat o pasiune deosebita.
Turistul tematic are multiple nevoi,unele comune oricarui turist,altele personalizate pe ramura turistica din face parte,astfel:
a. nevoi generale:
-nevoia de indrumare-in prezent situl Pravets nu raspunde in nici un fel acestei nevoi,fiind necesare proiecte sub-secventiale de dezvoltare a comunicarii si indrumarii non/verbale in sit si imprejurimile acestuia;
-nevoia de documentare-satisfacuta de catre muzeul din Borovets si specialisti;
-nevoia de facilitati-in prezent situl Pravets nu raspunde in nici un fel acestei nevoi,fiind necesare proiecte sub-secventiale de asigurare a facilitatilor,in deplina armonie si asigurand protectia mediului inconjurator;
-nevoia unei balante cost-benenficiu favorabile demersului turistic-in prezent situl
Pravets are un mare potential turistic,nevalorificat;
b. nevoi speciale:
-nevoia de consolidare a cunostintelor-situl Pravets poate argumenta practic,in teren , perioade importante din istoria lumii;
-nevoia de noutate-cel putin sub aspectul interpretarii si detalierii unor elemente de arhitectura,istorie si geologie,situl Pravets supune atentiei turistului tematic destule noutati pentru a-si justifica atractivitatea;
-nevoia de satisfactie-situl Pravets este un sit „viu”(in plina exploatare arheologica), precum si un sit „salbatic”(ne-vizitabil,inca).Asadar ofera turistului tematic un rol de explorator,extrem de atractiv si ferit de riscurile unei explorari adevarate.Situl Pravets reprezinta mai mult decat un film documentar cu subiect istoric si mai putin decat o inconfortabila cercetare stiintifica pe teren virgin.

A.3.c. ELEMENTE ADAUGATE DIN SFERA TURISMULUI CONVENTIONAL .

16

turism conventional pe calea de acces spre situl arheologic

=considerat ca atare,turismul tematic este dificil si putin fezabil. Includerea intr-un proiect de turism tematic a elementelor deja verificate in piata de profil a turismului conventional poate garanta succesul proiectului.
Categoric,pentru turist este acuta nevoia de diversitate si interes spiritual,nevoi careaia turismul tematic ii raspunde strict punctual si-de aici-excesiv!
=exemple de elemente adaugate proiectului turistic Pravets din sfera turismului conventional sunt:
oferta culturala de shoping artizanal,coroborata cu prezenta inter-activa la evenimente etnografice(festival,expozitie,prezentare);
oferta unui oras mic,cu obiective turistice de nivel mediu ca si calitate/
cantitate(muzeul Borovets,Primaria locala,parcul central,hotel,lac);
oferta naturala pentru turismul montan,prin fericita coincidenta plasata pe traseul spre situl arheologic;
oferta expandata de vizitare a mai multor obiective istorice(lantul de fortificatii antice local);
oferta de documentare,prin viitorul info-point,cu bogat inventar documentar(harti,pliante,DVDs/CDs,filme,suveniruri);
oferta de model turistic complex si complet (istorie, cultura/traditii, mediu natural/documentari in timp real;
=compensarea unor eventuale lipsuri in oferta turistica completa, depinde de facilitati, proiectate si realizate la locul si momentul in care pot deveni necesitate.

A.3.d. SATISFACEREA GLOBALA A TURISTULUI PRIN PREZENTAREA COMPLETA SI COMPLEXA A OBIECTIVULUI.

17

splendoarea peisagistica a accesului la situl arheologic

=in general,o oferta turistica prea incarcata,poate duce la pierderi inevitabile de interes si adresabilitate;opozabil acesteia,o oferta saracacioasa poate induce monotonie si dezinteres. Situl Pravets are,inegal dozate inca, oferte multiple ,din registri turistici diferiti;
=problema consta in identificarea momentului de maxima satisfactie pentru turist.Cosiderand ca situl arheologic este obiectiv prinicpal al proiectului turistic,este esentiala starea de spirit a turistului in momentul in care acesta iese practic de pe sit(meditativ,interesat,excitat sau plictisit).
In atingerea unui optim nivel de satisfactie, conteaza enorm prezentarea sitului arheologic si a semnificatiei lui.
Celelalte oferte turistice sunt menite doar sa asigure mentenanta obiectivului prinicpal la cote inalte in evaluare turistului tematic.
=satsisfacerea globala a turistului tematic se poate realiza la Pravets prin:
asigurarea confortului pe tot parcursul vizitei (programare transport,cazare, masa, ghidaj, prezentari/simulari, o gama cat mai larga de obiective turistice in oferta);
asigurarea unei prezentari turistice pe obiectiv cat mai apropiata de politica de promovare a acestuia si cat mai departe de academismul plicticos al documentarii pur stiintifice;

atragerea turistului in work-shop-uri interactive, inducerea unor evaluari si concluzii aparent datorate propriei capacitati de analiza/sinteza;

compensarea deficitelor de oferta punctuala(puncte slabe) prin folosirea excesului de oferta punctuala(din punctele forte),pentru realizarea unei balante finale de satisfactie si interes;

apelul la creativitate,spatializare si mister(comun multor obiective similare).

18

A.3.e. GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU SATSIFACREA NEVOILOR TURISMULUI TEMATIC/CONVENTIONAL.

halta de ajustare pe drumul spre sit

=armonizarea timpului de vizitare in raport cu semnificatia fiecarui obiectiv in parte;
=intrepatrunderea timpilor de vizitare in sensul variatiei ponderate a prezentarii;
=prezentarea sitului Pravets ca pe o favoare greu de obtinut,in pofida unor presupuse restrictii de conservare a acestuia(sit viu si salbatic, aflat inca in exploatare- rezervatie?);acest tip de prezentare poate reduce multe dintre vulnerabilitatile sitului,in sensul ca problemele legate de logica prezentarii si putinatatea datelor necesare unei optime reconstituiri istorice pot fi puse pe seama evolutiei in dinamica a sitului,proces inca in derulare;
=coroborarea stransa,armonioasa si optim dozata a tuturor factorilor deja enumerati (facilitati, oferte multiple, prezentari inter-active non/verbale, documentari prietenoase, rularea caleidoscopica a ofertelor),in punctul geometric de maxim interes:turistul!
=din practica turismului conventional,facilitatile sunt:

de orientare,de marcaj si de explicare;

de transport;

de asigurare a unui traseu optim de vizitare;

de relaxare,igienizare si odihna;

de managementul urgentelor,nevoilor speciale,neprevazut;

de administrare a prezentarii in raport cu reactia turistului.

=managemntul crizelor de orice fel(oboseala excesiva, plictiseala, intoxicatia etanolica, personalitati dificile) se vor rezolva preventiv,cu diplomatie,operativitate si fermitate.Ghidul nu prezinta obiectivul ci comunica cu turistul in acest scop.
=situl Pravets este dificil de asimilat,nu are caracter monumental,dar poate fi evocator prin mixarea prezentarii cu predispozitia turistului la imaginatie si creativitate.

19

A.4. PRINCIPII MODERNE IN PREZENTARE TURISTICA A OBIECTIVULUI.

un turist tematic fericit

=vizitarea si prezentarea sitului arheologic ca pe o calatorie in timp,popularea sitului cu sugestii de personaje candva parte a celor care au trait in el (traci, romani, locuitori/ vizitatori ocazionali ai locului);
=plasarea centrului de greutate a prezentarii pe animarea sitului arheologic,in pofida aspectului tern si static,caracteristic acestor obiective.
Turistul trebuie sa simta vuietul acelor vremuri de epopee,sa scruteze temator orizontul in asteptarea armatelor invadatoare,sa fie incordat de misterul padurii care inconjura fortareata si sa-si caute locul in victoria rezistentei la invazie sau in tragica abandonare a celor invinsi.
=plasarea in puncte cheie de pe traseu a unor elemente concrete, materiale, care sugereaza prezente si activitati de mult acoperite de praful istoriei(o caruta antica partial incarcata cu lemn de foc sau piatra sau saci,o tabara cu vatra de pietre si ceramica asezata imprejur,o sageata infipta in trunchiul unui copac sau o sectiune de drum antic in plin proces de reparare) poate sterge granita intre fantasc si real,in beneficiul unei prezentari cat mai sugestive;
=traversarea sitului printr-o zona departata momentan de grupul de vizitatori, de catre un soldat roman/trac(tacut, grabit, indeplinind o sarcina banala-cara apa, lemne sau patruleaza ),fara sa interactioneze dacat vizual cu turistii,poate genera un soc benefic de autentificare a locului si menirii acestuia la momentul istoric ales.
=amplasarea atenta a unor obiecte cu rol de suvenir/bonus pentru turistii aflati in sit(fragment de pregament latin,replica ceramica/lemn,mici unelte casnice) pot satisface nevoia de colectare,comuna multor turisti si poate completa aerul de autentic al sitului;

20

=exista si posibilitatea unei reconstituiri audio de vechi melodii antice,chemari,alarme sau apelari,disimulate cu grija printre structurile sitului si abil manevrate de catre ghid;
=in zona etnografica,participarea la pregatirea unei gustari traditionale,incercarea unui costum popular modern sau chiar antic,tentativa olaritului, impletitului, torsului sau a cioplitului cu barda,lasa aminitiri de neuitat…
=dansul/muzica este un liant pentru orice,atragerea turistului in astfel de activitati promoveaza cultura si civilizatia unei tari intregi;
=prezentarea unui model reconstituit sau replica,alaturi de originalul fragmentar descoperit de specialisti ,se constituie ca supliment surprinzator de comunicare non- verbala.

A.4.a. PRELUAREA ELEMENTELOR CONVENTIONALE IN PREZENTAREA TURISTICA.

padurea care ascunde situl Pravets

=la modul conventional,prezentarea sitului Pravets se poate efectua in doua circumstante:
1. turist izolat sau grup mic/ocazional de turisti:
-accesarea sitului in baza semnalizarii conventionale si a marcajelor aferente;
-vizitarea sitului in baza unui traseu intern marcat si jalonat de prezentari non-verbale pentru fiecare reper semnificativ selectionat pentru prezentare;
-posibila extindere a vizitei la muzeul din Borovets,in vederea completarii datelor deja acumulate in sit.
2. grup organizat si programat de turisti avizati tematic:
-la muzeul din Borovets,sub conducerea ghidului,se face o prezentare preliminara a sitului;

21

-deplasarea spre sit sub indicatiile de pe traseu ale ghidului legate de mediul natural si incadrarea sitului in acest context;
-prezentarea statica a sitului,functie de reperele desemnate drept relevanta, comentarii, intrebari si raspunsuri;
-optional,vizitarea unor alte obiective de interes secundar.

A.4.b. PRINCIPII DE ANIMATIE A SITULUI.

exponat din muzeul din Borovets

respectarea adevarului istoric;

folosirea unor materiale adaptate conditiilor de exterior;

folosirea a cel putin trei limbi de circulatie internationala in editarea textelor explicative;

editarea de harti,imagini sau schite simplificate potrivit exigentelor de prezentare pentru fiecare subiect in parte;

protectia tuturor formelor de comunicare non/verbala ;

adaptarea modelului de prezentare si animatie la mediul inconjurator si la perioada istorica careia i se adreseaza;

structura elementelor de animatie sa respecte principiul non-intruziunii si integritatea celor care vin in contact cu ele;

densitatea animatiei sitului sa nu devina pondere majoritara in prezentarea acestuia;

segmentele din traseu introduse in animatia sitului sa fie separate prin

„porti” explicite;

elementele de comunicare non-verbala sa poate fi usor identificate, explicite, realizate in culori vii, de contrast,plasate ergonomic pe trasul de vizitare;

22

prezentarea verbala sa fie clara,in propozitii scurte,accesibila si completata cu indicarea subiectelor la care face referinta.Nu recomandam prezentarea prin document scris sau caseta audio,la purtator;

machetele,replicile si recuzita de reconstituire sa beneficieze de un aspect credibil,fidel reprodus,firesc plasat si pozitionat,firesc putind fi asimilat de catre turist ca parte a prezentarii sitului;

persoanele implicate in animatia sitului(actori,voluntari) sa nu interactioneze cu turistii spre a nu altera mesajul de autentic transmis;

A.4.c. PREZENTAREA NON-VERBALA A SITULUI.

intrarea principala in muzeul din Borovets

=in baza evaluarii prealabile si a practicii in domeniu,consideram obligatorie redactarea oricarui text public in cel putin trei limbi de circulatie internationala(engleza,franceza si germana) si-desigur-bulgara;
=textele explicative pentru fiecare reper selectionat sa respecte algoritmul de redactare (denumire reper, datare,rol,descriere sumara,context,altele) ,avand alaturata o schita evocatoare a reperului(silueta,plan);
=hartile explicative trebuie sa prezinte un design sugestiv,tip „harta medievala”,chiar baso-relief in culori vii,conventionale;
=trasarea elementelor de traseu poate fi efectuatat cu vopsea ecologica in zonele descarcate arheologic ale sitului,sau aplicate non-invaziv pe structurile sitului sub forma de sageti sau alte semne conventionale(pericol !,atentie !,ocoliti !);
=replici de epoca,realizate din materiale usoare,ecologice,respectand adevarul istoric,se vor amplasa in raza de vedere a turistilor,fara a necesita pentru vizionare parasirea traseului recomandat;

23

=costumatia voluntarilor implicati in actiuni de autentificare a sitului(traci, romani, localnici) trebuie ferita de improvizari ridicole,rezistenta la utilizari repetate si simplificata cat mai sugestiv;
=prezentarea non-verbala a sitului se structureaza pe patru nivele:

prezentarea non-verbala de orientare:

-consta in texte editate de ajustare a traseului si semne sugestive adugate in placa(directia,locatia,timp de parcurgere,facilitati);
-consta si in texte de prezentare si identificare a unor obiective de interes,plasate pe traseul de vizitare(locatia muzeului din Borovets,trecerea prin „portile”care segmenteaza traseul-urbana,etnografica,montana si istorica,intrarile in sit si locatii adiacente acestuia;

prezentarea non-verbala de explicare:

-consta in harti,schite,planuri,imagini legate de un obiectiv sau reper selectionat pentru prezentare,precum si silueta sugestiva a subiectului abordat;
-consta si in planse de reconstituire pentru obiective importante(harta arheologica a sitului,imagini satelitare ale sitului in context de vecinatati similare,segmente sau ansamble de constructii,ziduri,alte amenajari);
-consta si in imagini sugestive simbolizand facilitati(relaxare,igienizare,parcare,prim ajutor);
-consta si in atentionarea asupra unor amplasamente deosebite,detaliate simplificat (puncte de panoramare a peisajului,puncte de panoramare a sitului arheologic,puncte dedicate realizarii de fotografii/filme deosebite);

prezentarea non-verbala de promovare:

-consta in oferta de vizitare pentru obiective secundare vizitarii sitului si cuprinde elemente de promovare a acestora(hotel,restaurant,muzeu,Primarie,lac,parc) si cuprinde date de idientificare,traseu si prinicpalele calitati care recomanda locatia turistului;
-consta si in promovarea contactelor de proiect(site internet,e-mail,telefoane si persoane de contact,entitati implicate in proiect,link-uri utile);

prezentarea unor replici,reconstituiri si simulari adecvate:

-consta in realizarea de replici,amplasate optim,pentru realizarea unei atmosfere specifice sitului(carute antice,garduri antice,vetre de foc,urme ale activitatilor casnice si militare din epoca);
-consta si in reconstituiri de obiective importante(cladiri,fortificatii,lucrari de aductiune sau consolidare,structuri temporare de protectie sau depozitare);
-consta si in simulari non-interactive cu grupul de turisti(patrule,posturi de paza,activitati curente din epoca).

A.4.d. PREZENTAREA VERBALA A SITULUI.

24

explicatii asupra artefactelor inca aflate pe situl arheologic

A.4.e. INTERACTIUNI,NOUTATI,SIMULARI IN PREZENTAREA SITULUI.

turistul tematic va incerca intotodeauna sa inteleaga situl avizitat

25

=animatia non/verbala a sitului Pravets comporta si elelmente moderne,unele chiar ne- conventionala,astfel:
interactiuni ale turistului cu ghidul de grup, cu situl insasi si cu turistii participanti:
-se pot realiza jocuri verbale(teste de cunostinte generale despre istoria segementara a sitului,cu ghidul in pozitia de moderator si chestionare specifice,simplificate,studiate ulterior pentru aflarea centrului de greutate al prezentarii pentru viitorii turisti;

interactiuni cu situl,in cadrul prezentarii non-verbale:

-acumularea de vauchere pentru fiecare obiectiv/reper vizitat cu recompenarea prin bonus-uri de prezentare sau alte oferte(harti promotionale,fluturasi,logo magnetic);

jocuri de promovare a sitului :

-puzzle,PC games cu imaginea 3D a time-line-ului identificat pe site.
=simulari de strategie pentru protectia si functionarea fostei fortarete romane se pot practica intre grupuri de turisti organizati in echipe adverse,pe o tema data,practicate in muzeul din Borovets ,atent monitorizate de catre specilaisti(nu ar fi pentru prima data cand amatorii au contributii semnificative intr-un domeniu dat);
=dificutatea conceperii unui model flexibil de prezentare,care sa poata fi adaptat ultimelor descoperiri stiintifice din aria sitului Pravets(situl este „viu”,in plina exploatare!) poate fi rezolvata prin prezentarea lor seprata si asumata sincer ,chiar daca modifica concepte anterioare despre structura si utilizarea sitului de-a lungul timpului.

A.5. SITUATII NECONVENTIONALE GENERATE DE CIRCUMSTANTE.

situl Pravets este inca greu de asimilat de catre turistul tematic

=situl Pravets are multe vulnerabilitati care se pot constitui in obstacole in calea vizitarii si promovarii lui:

calea de acces este lunga si de slaba calitate;

26

lipsesc punctele de real interes complementare sitului(in afara muzeului din

Borovets,toate celelalte „atractii” sunt doar teoretice,de prespectiva);

situl nu este nici macar un model de exploatare sistematica,nicidecum finalizat si pretabil vizitarii;

structura sitului se afla in curs de elucidare;

lipsesc facilitatile de orice fel;

=astfel,situl Pravets ramane doar o provocare pentru turismul tematic,necesitand multiple contributii legate de reastaurarea,accesibilitatea si promovarea lui.
=turistul poate fi pus in situtaia de a accepta cea mai mare vulnerabilitate a sitului(„salbaticia” acestuia)drept un bun castigat,ceea ce raman o ultima si ieftina solutie de vizitare si promovare a sitului;
=pe de alta parte,situl Pravets poate fi salvat in beneficiul turismului tematic tocmai de cea mai mare calitate a sa:este un model real (exemplu) al componentelor lanturilor defensive in Balcani,ridicate de catre romani in calea barbarilor.Astfel,printr-un efort conjugat al mai multor municipalitati(care au in posesie structuri/situri similare), situl Pravets poate fi integrat intr-un circuit turistic de tip „safari” care ar permite,cu putine resurse alocate,o imagine completa si complexa asupra perioadei istorice in care situl a fost activ din punct de vedere strategic/militar;
=o astfel de abordare,pune presiune pe prezentarea verbala a sitului,in sensul ca numai un ghid avizat si dedicat poate readuce in fata turistului tematic gloria si semnificatia vremurilor de mult apuse;
=ar mai fi si solutia integrarii sitului Pravets intr-un circuit de turism de specialiate,desi lipsa de sistematizare nu va fi usor acceptata de catre specialistii veniti aici.

A.5.a. IMPACTUL CU TURISTUL TEMATIC AVIZAT.

asumarea roului de specialist,o provocare sau dezavantaj?

27

=conceptul de „turist tematic” implica din partea acestuia,pe langa pasiunea/dedicarea fireasca pentru un domeniu dat(arheologie,istorie) si a unui bagaj de cunostinte de dimensiuni si calitati variabile despre aceasta. Turistul tematic vine in sit pentru a-si completa cunostintele ,pentru a le verifica pe cele deja dobandite si-uneori-pentru a-si epata colegii cu „specializarea” sa. Este atent ,implicat, pune intrebari si emite ipoteze, completeaza ghidul si prezinta in maniera personala reperele accesate.Este-de departe!- tipul cel mai dificil de turist,mai ales daca interventiile sale sunt pertinente si pot pune in pericol derularea prezentarii sau –macar!-complicarea acesteia.
=desi cunoaste principiul non-intruziunii in sit asumat de catre turist,turistul tematic poate face intruziuni in prezentarea acestuia,cu efecte similare interventiei in sit:
poate cere exagerat detalii,unele dintre acestea exced categoric structura unei prezentari turistice. Ghidul/ specialistul trebuie sa raspunda atent acestor provocari ,mentinand ritmul si planul prezentarii. Situl Pravets se preteaza la multe interpretari pentru turisti(pre-istoria sitului,umplerea lacunelor de timp in care situl nu a dovedit utilizarea sa de catre oameni, perioada evului-mediu reflectata in sit),deci poate genera usor vulnerabilitati de prezentare verbala;
poate face afirmatii neargumentate,dar logice,unele chiar indraznete sau contrare bunului-simt stiintific, sau produse asumate exclusiv de imaginatia sa creatoare. Daca „proto-arheologia” era anarhica,destructiva si interpretata imaginativ/ afectiv/ subiectiv, arheologia „clasica” tributara dogmei specifice, exclusivismului si chiar unei oarecare arogante, ”arheologia moderna” iese in afara frontul de cercetare si poate explica prietenos rezultatele sale celor care,indirect-desigur!-le asigura resursele.Deci ghidul/specialistul vor gestiona amiabil crizele de implicare apartinand turistului tematic,macar din motive pragmatice ,daca nu si de acceptare sincera a zelului acestuia;
=situl Pravets este un soc pentru turistul tematic, fiind greu de sistematizat, asimilat si abstractizat,situatie in care prezentarea non/verbala a sitului capata un ne-dorit rol decisiv in promovarea sitului.

A.5.b. IMPACTUL CU TURISTUL TEMATIC INTERACTIV.

28

turistul tematic are multe interbari de pus…

=categoric,turistul tematic are multiple nevoi,greu de satisfacut.
=dintre acestea,nevoia de interactivitate poate fi satisfacuta pe situl Pravets, la modul cel mai simplu, ieftin si complet, astfel:

indiferent de calitatea/cantitatea bagajului de cunostinte asumat,turistul tematic poate fi considerat de catre managerii sitului drept un potential contributor al sistematizarii sitului,in toate sensurile (arehologic, turistic, de promovare) a acestui termen;

„jocurile” din punctul de start/initiere(muzeul din Pravets),de pe traseul spre sit si in situl insusi pot genera idei/solutii/imbunatatiri pe toate secventele incluse in termenul de „sistematizare”.Astfel,turistul poate fi antrenat in rezolvarea unor
„enigme”,ca:
-rolul miscarilor tectonice depistate in areal in modificarea amplasamentelor prezumate
(drumul roman,necropola tracica,accesul la sit);
-justificarea cantitatii mari de material de constructii lipsa din inventarul sitului (piatra, caramizi, tigle);
-solutii pentru asigurarea apei potabile pe sit in perioada functionarii acestuia;
-asumarea roulului de punct de refugiu pentru populatia civila adiacenta sitului in timpul crizelor militare(asediu);
-efectivele militare prezumate a ocupa situl pe timp de pace/razboi;
-capacitatea prezumata a fortaretei de a asigura supravietuire in caz de criza(ar fi o optiune parasirea acesteia?);
-rolul defensiv a masivelor ziduri exterioare ale fortaretei(barbari-traci-localinici?).

29

A.5.c. JUSTIFICAREA ELEMENTELOR NE-ELUCIDATE ALE SITULUI IN CADRUL PREZENTARII ACESTUIA.

„coltul rotund” din nord-vestul sitului ramane o provocare pentru turist

suprapunerea planului unei fortificatii romane tipice peste cel al unei forticatii romane de munte reprezinta o eroare majora care trebuie corectata prin explicarea „adaptarii” arhitecturii unei fortifcatii montane la provocarile reliefului in care aceasta a fost construita de catre antici;
pe cale de consecinta,termenul de „porti” comporta alte roluri decat cele strategic satbilite in perioada romana timpurie,in locatiile de campie din Moesia sau Barbaria,chiar!
sursa de apa potabila a fortaretei Pravets este-categoric!-pluviala si nimic altceva nu poate inlocui!
rolul „portii” deja identificate de ctare specialisti depinde in mare masura de identificarea drumului roman de acces la fortificatie;
absenta tiglelor,caramizilor si a altor materiale poate fi explicata prin demantelarea acestora de catre localnici, in epoci diferite(ar fi necesara o incursiune de specialitate de identificare a unor elemente romane in structurile unor constructii civile din satele dimprejurul sitului Pravets;
trebuie neaparat separate structurile autentice de zidarie defensiva sau interioare sitului de „reconstituirile” de orice tip,aplicate peste ele,prin marcaj colorat persistent(ar fi culmea ca astfel sa fie rezolvata enigma „coltului rotund” din zidul defensiv de nord-vest al fartaretei!);
rolul de refugiu in caz de criza militara al fortaretei trebuie reanalizat in beneficiul adevarului istoric;
turnurile” fortaretei romane Pravets se pot justifica –mai ales!-prin necesitatea utilizarii lor ca puncte de monitorizare/obesrvatie peste valea adiacenta sitului.

30

A.5.d. DIFICULTATEA INTEGRARII INFORMATIILOR CUPRINSE IN PREZENTARE.

cartarea GPS a reperelor de pe sit

=obisnuit,o prezentare are un algoritm foarte simplu:
denumirea locatiei,amplasarea acesteia,relevanta turistica;
descrierea sumara a locatiei,periodizarea ei,rolul asumat,evenimente parcurse;
prezentarea unui traseu de vizitare a locatiei,cu orpriri in repere selectionate;
concluzii,intrebari,raspunsuri,promovare.
=situl Pravets prezinta evidente dificultati de incadrare in algoritm,deci necesita moficarea acestuia,astfel:
preliminar,informarea turistului ca situl este in plin proces de exploatare, de unde si posibilitatea eludarii unor concluzii ferme despre acesta;
evitarea pe parcursul prezentarii a reperelor controversate in curs de identificare sau exploatare arheologica;
asumarea controverselor in sens constructiv,prietenos,sincer!
=situl Pravets nu are ,inca, argumente stiintifice pentru pre-istoria sitului si nici despre perioada evului-mediu,in contrast cu prezenta acestora in amplasamente vicinale sitului. Fragmentarea datelor stiintifice(datorate,in parte,lipsei de sistematizare in acercetarea arheologica a acestuia!) nu permite o prezentare fluenta,armonioasa a acestuia.Pe cale de consecinta,trebuie decisa strategia aceste prezentari:

se prezinta „calupurile de informatii”,atent „lipite” cu ipoteze/speculatii ponderate,

31

se prezinta numai reperele de sine statatoare(tip: „aceasta este o fortificatie de tip roman!”),fara integrarea intr-o explicatie cuprinzatoare a rolului si periodizarii lor,

se prezinta fragmentele de informatii/ evaluari/ certificari stiintifice cu sublinirea caracterului flexibil, dinamic, surprinzator dar si relevant al continuarii exploatarii arheologice a sitului.
Consideram aceast ultima varianta optima ,din respect fata de cercetarea stiintifica,fata de calitatea informatiei adrsata turistului tematic,din respect fata de istorie,mai ales!

A.5.e. ARMONIZAREA INFORMATIILOR,ROLUL EDUCATIV AL ACESTORA SI CREDIBILIZAREA LOR.

prelucrarea moderna a sitului Pravets in vederea restaurarii lui

=situl Pravets este un model real al amplasamentelor de cult in Tracia;
=situl Pravets este un model de fortificatie integrata intr-un lant defensiv;
=situl Pravets este un model de amplasament medieval in perioade de criza miltara;
=situl Pravets este un model complex de arhitectura specifica mai multor perioade istorice;
=situl Pravets este un model de adaptare a scopului la mediul inconjurator;
=situl Pravets este un model de supravietuire in conditii ambientale vitrege;
=situl Pravets este un model de interpretare istorica in contextul vecinatatilor semnificative/similare acestuia;
=situl Pravets este un model de potential pentru turismul tematic, abil diversificat cu oferte complementare din sfera turismului cultural,montan si de divertisment;
=situl Pravets este un model de provocare pentru promovarea patrimoniului cultural national din Bulgaria;
=situl Pravets este un model de cooperare dintre arheologi/ specialsiti, arhitecti de patrimoniu si specialisti in evaluarea si promovarea turistica a obiectivului;

32

=situl Pravets este un model de transfomare a unui ansamblu de dificultati obiective intr-un avantaj complex.

B. VULNERABILITATI GENERALE IN CADRUL PREZENTARII TURISTICE A UNUI OBIECTIV.

continua cautare a adevarului stiintific de catre specialist

B.1. IDENTIFICAREA DEFICITARA A RESURSELOR OBIECTIVULUI, LIPSA CALIFICARILOR NECESARE, ABILITATEA DE COMUNICARE SI INETRACTIUNE.

33

cautarea vestigiilor drumului roman spre fortareata Pravets

B.1.a. CONSECINTELE IDENTIFICARII DEFICITARE A RESURSELOR OBIECTIVULUI.

masuratori de cartare a „gurilor de dren”

=potrivit relatarilor specialistilor,situl a fost abordat aleatoriu,s-a cautat mai intai in zona de nord-vest a sitului o presupusa poarta principala a fostei fortificatii romane ,iar dupa esecul acestei intreventii,s-a decis abordarea coltului de sud-est a sitului,unde a

34

fost pusa in evidenta o poarta,ulterior blocata in zona de acces pe sit cu un depozit temporar de materiale de constructii(pietre);
=evidentierea unor ziduri exterioare a fost efectuata pe segmente,chiar s-au tentat reconstituiri brute ale zidului prin aplicarea de pietre fara liant,poate chiar modificarea acestuia(vezi „coltul rotund „ al zidului extern din nord-vestul sitului!);
=nu s-a efectuat nici o sectiune prin segmentul de drum roman identificat in aria de sud a sitului,care ar fi permis periodizarea caii de acces ,funtie de modeul in care a fost construita aceasta;
=decopertarea mai multor structuri interioare de pe sit(fundatii) nu a fost efectuata pana la nivelu de calcare a sitului;
=identificarea unor orificii cuprinse in zidurile exterioare a fost etichetata drept „guri de dren „ pentru excesul de apa pluviala,desi aceste orificii nu sunt transfixiante si sunt plasate la o inaltime fata de nivelul de calcare a sitului care nu sunt utile scopului prezumat;
=lipseste din sit marcarea sectiunilor de caroiaj a acestuia,uzual folosite in cercetarea arheologica sistematica;
=nu s-au efectuat examinari geologice ale ariei sitului pentru a evalua efectele de dislocare a striucturilor de catre o miscare tectonica anterioara(acoperirea si chiar deplasarea drumului roman,prabusirea unor elemente de zidarie,mutarea unor structuri(stanci) din aria de nord a sitului,posibil loc de cult(necropola) a vechilor traci;
=exista mari cantitati de materiale de constructie prabusite pe versanti(pietre),posibil dislocate chiar de interventia in sit,care sunt greu de recuperat si de relocat pe vechile amplasanmente din cauz arisipirii lor;
=pe sit inca se mai pot identifica fragmente de ceramica(unele dintre ele au fost gasite chiar pe calea de acces,pierdute-probabil-in timpul transferului catre muzeul din Borovets,nerecolate si sortate,inca.

B.1.b. CONSECINTELE DEFICITULUI DE CALIFICARE IN PREZENTAREA SITULUI.

35

„gurile de dren” sunt studiate pentru clarificarea rolului lor real

=in mod evident,exista un deficit semnificativ in tehnica de abordare a sitului.
=in mod evident,reconstituirea arhitecturii/structurii sitului este mult ingreunata de abordarea tehnica initiala a acestuia.
=in mod evident,aceste deficiente se vor reflecta negativ in prezentarea turistica si promovarea sitului,astfel:

este greu sa explici unui turist(mai ales avizat-tematic)ceee ce nici tu nu ai clar identificat prin cercetarea stiintifica;

este dificila o reconstituire 3D/virtuala a sitului,in conditiile in care,pentru perioada romana(de exemplu) se pot considera cel putin doua repere de timp care au amprentat structura sitului(timpurie si tarzie).Multe structuri par a fi fost refolosite pentru edificarea altora-noi!-,practica frecventa in asezarile antice;
atribuirea unor roluri controversate pentru elementele materiale deja identificate pe sit(guri de dren,contraforti),poate crea confuzii turistului tematic si chiar dezamagirea acestuia(exemplu:prezenta contrafortilor pe structurile de zidarie exterioara este relativ rara in situri similare!Oricum,structura si singularitatea acestora nu confera credibilitatea identificarii!);
este dificila stabilirea unui traseu intern de vizitare a sitului,prin derularea monotona a unor structuri partial decopertate,fara identitate si logica evidenta in amplasarea lor;
este dificila o prezentare armnioasa a unui ansamblu fragmentat.

B.1.c. ABILITATEA DE COMUNICARE IN PREZENTAREA SITULUI.

36

explicatii autorizate ale specialistului catre turistul tematic

=abilitatea de comunicare/prezentare a sitului Pravets in beneficiul turistului tematic este conditie esentiala pentru ambele tipuri de comunicare/prezentare,astfel:
comunicarea verbala(prezentarea) sitului Pravets are cateva imperative de urmat:
-descrierea sitului arheologic drept unul aflat in plina exploatare,deci previzibil a oferi date suplimentare sau chiar contrare celor deja asumate in urma cercetarilor pana la momentul dat;
-descrierea structurilor de pe sit doar in lumina unor date acceptate (materiale de constructie folosite, lianti, pozitionare,folosirea terenului sub-jacent fundatiei;doar urmare a evidentei stiintifice se pot atribui roluri si functionalitati antice pentru structuri in afara oricaror controverse in acest sens(sanctuarul tracic);
-incercarea de sistematizare a prezentarii sitului(tributara calitatii sistematizarii lui stiintifice) se poate realiza pe capitole generale,unanim acceptate (ziduri exterioare, porti, constructii interiare,vecinatati semnificative).
Comunicarea non verbala indeplineste aceleasi exigente:
-semnalarea reperelor de pe traseul extern sitului trebuie sa contina date precise de orientare si prezentare,evitand denumiri/definiri extravagante(vezi situl Beglik Tas);
-hartile de reconstituire a sitului sau a unor repere singulare trebuie separate clar in componentele real/prezumat,cotate simplificat si integrate in schita ansamblului general,justificand traseul drept o selectie semnificativa de obiective si ocolind astfel lipsa lor evidenta de armonie,ca parte a unui ansamblu istoric.
-situl Pravets seamna izbitor cu situl Ulpia Oescus,in care identificam arii intens exploatate arheologic si sistematizate deja si, arii „salbatice” unde persista un haos de artefacte/structuri,foarte greu de inteles pentru turistul,chiar si avizat.Ca urmare,prezentarea non-verbala a sitului trebuie sa-si asume sectorializarea acestuia,in contextului unei majoratati aflata inca in exploatare si sistematizare;

37

B.1.d. PREZENTAREA INTERACTIVA.

dialogul permanent cu turistii,parte a prezentarii inter-active

=consideram modern si util sa atribuim ambelor tipuri de semnalare/prezentare din situl arheologic Pravets un important rol inter-activ,calea cea mai sigura a verificarii receptarii informatiilor,a fixarii lor in memoria turiatului tematic si ajustarea prezentarii, functie de reactiile acestuia;
=astfel,in cadrul comunicarii verbale,se poate apela la dialog inter-activ de tipul:

Ghidul intreba ,turistul raspunde:

-„de ce credeti ca a fost ales acest amplasament montan dificil pentru o fortificatie?”
-„de ce credeti ca a fost ales acest amplasament drept sanctuar tracic?”
-„care pot fi motivele locuirii sitului de catre civili?”
-„cum ati asedia fortificatia,in cel mai simplu si eficient mod?”

Ghidul afirma partial un adevar,turistul completeaza:

-„acesta fortificatie romana a avut rolul important de….(supraveghere a drumurilor romane din valea adiacenta fortificatiei)”
-„identificarea unui cutremur da pamant in istoria sitului ar fi putut….(modifica structuri ale acestuia)”

38

-„un lant defensiv de fortificatii in perioada romana era orientat impotriva… (barbarilor,popoarelor migratoare).

Ghidul face intentionat o afirmatie eronata,corectata de catre turist(verificarea atentiei si a concentrarii acestuia):

-acest lant defensiv era orientat,in perioada romana impotriva grecilor(barbari)
-toate „portile” fortificatiei aveau acelasi rol-de acces comercial in incinta(„portile romane aveau,de regula,roluri diferite functie de marimea si amplasamentul acestora)
=comunicarea non-verbala beneficiaza si ea de inter-activitate:

Panourile de orientare in sit sau vecinatati pot contine vauchere de confirmare a a accesului pe sit care beneficiaza la punctul de start(muzeul din Pravets ) de bonus-uri de prezentare(filme,CD/DVD-uri) sau coduri numerice cu acelasi rol;

Se pot realiza panouri cu text de prezentare pe o fata si cu explicatia pentru intrebari pe verso,pentru verificarea reactiei turistului la problema pusa in textul original;

Pozitionarea panourilor de orientare in teren poate fi astfel conceputa incat asezarea acestuia in pozitie corecta se depinda de introducerea unui jeton care il fixeaza pe suportul sau,primjit de turist numai de la punctul de start(muzeul din Pravets);

Marcarea traseului de vizitare a sitului se poate face in culori/markeri diferiti,functie de importanta reperului ce urmeaza a fi vizitat,lasand astfel turistului optiunea personala(verde= traseu principal,albastru=obiectiv major ca si importanta,galben=obiectiv secundar);

Work-shop-uri(detaliate ulterior) fac obiectul unui segment important al practicarii inter-activitatii in situl arhelogic Pravets;

Jocuri inter-active(detaliate ulterior)sunt parte a prezentarii interactive a sitului .

B.1.e. ADAPTAREA LA NEPREVAZUT.

39

situl Pravets este deschis inca multor descoperiri importante

Descoperiri stiintifice ulterioare in situl arheologic Pravets, prin activitatea sistematica a specialistilor autorizati(pe care si contam ca si predictibilitate in urma evaluarii sitului) pot sa modifice dramatic conceptul initial si-pe cale de consecinta-prezentarea in profil turistic a sitului;

Reconsiderarea stiintifica elementelor deja identificate in teren,poate avea aceleasi efecte;

Aplicarea cercetarii arheologice sistematice poate avea aceleasi efecte;

Cercetarea aprofundata a pesterilor din aria de vest a sitului,a grupului de stanci dislocate din nordul acestuia,precum si sectionarea segmentului de drum roman deja identificat,poate avea acelasi efect;

Integrarea sitului Pravets in locatii similare din lantul defensiv din care face parte,poate avea acelasi efect;

Identificarea fara dubiu a sursei de apa potabila din fosta fortareata,poate avea acelasi efect;

Decopertarea nivelului de calcare a sitului poate avea acelasi efect;

Identificarea rolului orificiilor practicate in zidul extern din nord-vestul sitului,poate avea acelasi efect;

Aprofundarea cercetarii „poienii cu sageti”,poate avea acelasi efect;

Scanarea geo-magnetica a sitului Pravets poate avea acelasi efect;

Este vital necesara adapatarea imaginii actuale a sitului arheologic Pravets la toate noutatile stiintifice predictibil a fi identificate portivit listei de mai sus(si nu numai acestea),asumarea acestora ca un bun castigat,fara orgolii profesionale sau prejudecati,precum si utilizarea imediata a acestora in beneficiul turismului tematic,chiar daca vor fi definite ca si contradictii sau un bun castigat.

40

B.2. MONOTONIA OBIECTIVULUI UNIC IN EFICIENTA PREZENTARII TURISTICE.

dealul fortaretei Pravets,un loc salbatic si neamenajat

B.2.a. FACTORI CARE PRODUC MONOTONIA OBIECTIVULUI.

„o asezare de tip roman!”(!!!)

41

actualul traseu care leaga punctul de start(muzeul din Pravets) de situl arheologic;

actuala stare de dezorganizare a sitului in profilul exploatarii sale;

actualul traseu impadurit spre sit, care face-in prezent!-abstractie de unele elemente intersante pentru turistul tematic(vedere generala asupra vaii adiacente sitului,drumul roman spre sit,aspecte geologice care sugereaza cutremurul de pamant care a modificat-probabil-structuri ale sitului,calitatea si dificultatea actuala a caii de acces montan spre sit);

prezentarea reperelor de pe sit dubiativ,controversat sau-mai grav!-absenta unei definiri cat de cat acceptabile;

absenta-in prezent- a oricarei forme de prezentare non/verbala a sitului;

singularitatea obiectului,in pofida structurii sale multi-strat;

B.2.b. FACTORI SUPRA-ADAUGATI CARE GENEREAZA MONOTONIA OBIECTIVULUI.

aspect dezolant al sitului Pravets

=fiind o unitate miltara de mici dimensiuni ,fortareata Pravets nu beneficiaza de aspectul polimorf al asezarilor civile de tip roman(colonia,villa rustica),astfel incat lipsesc ,prin destinatia initiala a locatiei,elemente care fac deliciul turistului tematic (basilica, temple, terme, turnuri);
=fiind o unitate militara mica,cu rol de „check-point” sau „statio”,situl Pravets nu beneficiaza de prezenta unor structuri deosebite,carcateristice marilor fortarete/castre ale epocii(porta principalis cu turnurile acesteia,sistematizarea locuintelor soldatilor romani,tuneluri de evacuare/alimentare cu apa,valuri de pamant);
=raportarea fortaretei Pravets la fortareata Trayanova Vrata/Ihtiman sau a celei de la
Sucidava/Celei/Corabia-Romania nu este in favoarea sitului vizat;
=cu alte cuvinte,situl este o aglomerare(mai mult sau mai putin structurata in ziduri,fundatii)de pietre fara nici un alt element deosebit,destul de nesistematizat,greu accesibile,greu de asimilat si greu de integrat intr-o imagine 3D a sitului;
=traseul dificil de parcurs poate adauga obosela si disconfortul turistului daca este parcurs doar dedicat accesarii sitului,de aici nevoia fragmentarii traseului prin spatii diverse(documentare,etnografica,drumetie),separate prin „porti” sugestive;
=portofoliul presupus al turismului tematic poate fi evaluat ca suficient de bogat(zestrea de situri romane in Bulgaria este imensa: Sofia,Stara Zagora, Plovdiv, Ahtopol, Sozopol, Oryahovo,Nicopole,Ghighen,Vidin,Ihtiman etc-etc),astfel incat singura sansa pentru situl Pravets sa devina eligibil pentru interesul turismului tematic este bunul sau cel mai de pret:un model de fortificatie romana ca parte a unui lant defensiv in Balcani,la care

42

se poate adauga un alt model(obiectul prezentei lucrari)un model de prezentare turistica completa si complexa,replicabil asupra oricareia dintre locatiile enumerate mai sus.

B.2.c. IMPACTUL MONOTONIEI SITULUI IN EFICIENTA PREZENTARII TURISTICE.

situl Pravets ofera doar structuri ale unei mici untiati miltare

B.2.d. METODE DE COMBATERE A MONOTONIEI.

43

cadrul natural deosebit ocroteste situl Pravets

prezentarea preliminara din punctul de start(„poarta unu”=POARTA OSPITALITATII BULGARE) al traseului spre sit(muzeul Borovets),la care se adauga un bogat „meniu” de oferte locale, proprii orasului Borovets (targul etnografic/ artizanat/ mestesuguri/ dansuri si traditii populare la bulgari, lacul, parcul, alte obiective), poate fi continuata pe traseu(„poarta doi”=POARTA VAII FARA-DE-SFARSIT),unde se prezinta valea uriasa adiacenta sitului, lanturile duble de munti care o strajuiesc,micile localitati insirate pe vale si perceptia anitcelor tranzitari ale vaii spre Orient, Mediterana sau Nordul indepartat de catre anticele armate,caravane comerciale sau pribegi fara de tinta.
Urmeaza trecerea prin „poarta trei”=POARTA PADURII FERMECATE,restransa la cadrul natural deosebit care acopera dealul fortaretei romane,apoi,prin „poarta patru”=POARTA TIMPLULUI TRECUT,prin care se acceseaza situl propriu-zis;
prin asigurarea cooperarii cu unitati administrative locale(municipalitati invecinate,care au pe teritoriul lor alte fortificatii similare din lantul defensiv al fortaretei Pravets(Chertigrad, Ostrum, Urvich sau chiar Kale/Elin Pelin), se poate crea si „poarta cinci”=POARTA CETATILOR INLANTUITE;
imprejurimile enigmate ale sitului Pravest(„poiana cu sageti”,urme ale unor costructii civile exterioare sitului si formatiunile geologice adiacente acestuia,pot constituit,la intoarcere,popasuri tematice imprtante pentru turistul obosit si
„plin” de vizita efectuata;
este important sa sublinem ca,unitatea de masura a efectului produs de situl Pravets asupra turistului tematic, este stare sufleteasca in care acesta finalizeaza vizita(daca la inceput este curios si indulgent,apoi intersat si implicat,conteaza enorm,la final, sa-si doresca din toata inima sa revina la Pravets,locul unde a gasit tot ceea ce ii trebuia sa fie pe deplin satisfacut!);

non-intruziunea ghidului, dar si capacitatea sa de comunicare si sugestionare, conteaza desemeni decisiv in prezentarea verbala sitului.

B.2.e. PREZENTAREA PRELIMINARA A SITULUI,O ETAPA NECESARA.

44

muzeul de la Borovets,excelent punct de documentare si informare a turistului tematic

=muzeul din Borovets este bine structurat, modern,cu facilitati optime pentru turisti/ vizitatori, cu mini-sala de conferinte(prezentari,filme,work-shop-uri),are o incadrare cu presonal de specialitate dedicat si temeinic format profesional,este plasat optim in oras, usor accesibil,poate fi integrat in contextul „portii unu”(POARTA OSPITALITATII BULGARE) cu esplanada adiacenta drept eveniment etnografic (targ, expozitie, traditii populare), si este strans corelat cu exploatarea arheologica a sitului de la Pravets;
=muzeul este accesibil turistului individual sau in grupuri organizate,cu/fara programare prealabila.
Este important programul muzeului,deoarece multi turisti acceseaza obiectivele turistice in week-end cand,din pacate,unele muzee din Bulgaria sunt inchise,in timp de muzeele din Romania sunt inchise pentru vizitare in ziua de Luni,cu posibiltati reduse de fi vizitate de catre turisti si libere pentru vizitare in week-end.

B.3. EXPLOATARI ERONATE A DATELOR DEJA OBTINUTE.

schita sitului Pravets are multe „pete albe”.Prea multe!

45

B.3.a. SINGULARIZAREA VALORICA A OBIECTIVULUI.

un singur drum,un singur obiectiv

=situl Pravets este tipul de obiectiv singular, chiar daca are-dupa cum am mentionat, valoarea unui model pentru tipul de fortificatie romana din care face parte ca si lant defensiv,chiar daca are identificat pe aria sa sanctuarul tracic,chiar daca are prezumata existenta pe aria sa a unui sit din perioada medievala.Un amplasament unic restringe posibilitatea turistului de a „schimba” locatia si-o data cu acesta-si unghiul de receptare a informatiilor cu caracter informativ-turistic;
=din dorinta firesca de a prezenta situl Pravets in cea mai buna lumina,in beneficiul turistului avizat sau ocazional,sugeram segmentarea acestuia in trei sectoare distincte,astfel:
situl propriu-zis,care permite,desemeni,prezentarea sa pe cel putin trei niveluri de etalare(tracic,roman si medieval) pe traseu/circuit unic,subliniind structura multi-strat a sitului;
extensia arheologica sitului propriu-zis la complexul de asezari civile exterioare acestuia,dintre care cel putin cateva sunt deja identificate;
„cercul exterior” al prezentarii sitului poate ingloba alte repere, inca fragmentare, cum ar fi „poiana cu sageti”,drumul roman si formatiunile geologice din nordul sitului(necropola?).
=conceputa ca un tot unitar,sau drept un „meniu” cu optini modulare,ramas la decizia turistului,cele trei niveluri de prezentare turistica pot aduce un plus de complexitate si sistematizare sitului arheologic,realizand mai mult decat o prezentare generala si devalmasita a acestuia;
=pe de alta parte,afirmam categoric ca situl arheologic Pravets trebuie prezentat si cunoscut drept un exemplar de exceptie in sens istoric de prezentare a unei fortificatii de tip roman specializata in monitorizarea/supravegherea marilor drumuri romane care

46

strabateau valea adiacenta sitului,parte a retelei de drumuri romane din cuprinsul
Imperiului Roman.

B.3.b. RASPUNSURI NEGATIVE SI CONSECINTELE LOR.

nu toate intrebarile primesc raspunsul dorit

=deoarece din prezentarea sitului arheologic Pravets se incearca-implicit!-realizarea unui model de animatie a unui obiectiv istoric,aplicabil altor obiective similare,atunci calitatea prezentarii sitului trebuie sa excluda –categoric!-propozitiile negative:

din prezentarea non/verbala a sitului trebuie excluse cuvintele „nu stim/inca!” ,

„nu cunoastem/inca!”, „nu am descoperit/inca!”,acestea trebuind a fi inlocuite cu experesii de tipul: „acesta ipoteza se afla in curs de verificare”,sau „potrivit datelor deja obtinute,acest fapt urmeaza a fi elucidat,pe masura cercetarilor viitoare” sau „exploatare stiintifica a sitului continua in prezent,fiind deschisa chiar si unor rezultate surprinzatoare”;

preventia raspunsurilor de tip negativ se poate realiza foarte simplu prin asumarea ,inca de la inceput,a vulnerabilitatilor/enigmelor/neclaritatilor gasite pe sit,cu justificarea unui inventar al acestora,destinat elucidarii si etalarii rezultatelor,pe masura obtinerii lor;

B.3.c. FETISIZAREA ELEMENTULUI STIINTIFIC IN DAUNA PROMOVARII.

=desigur,caracteristic exploatarii stiintifice a siturilor arheologice,prioritara este activitatea de specialitate in sit, sistematizarea si etalarea datelor si valorilor materiale obtinute in muzee sau publicatii de specialitate;
=principalul handicap al acestui fapt este excluderea turistului(chiar tematic fiind) de la asimilarea informatiilor stiintifice intr-o forma care sa respecte adevarul istoric dar si receptarea adaptata a datelor.Turistul(chiar si tematic) nu este obligatoriu arheolog sau

47

istoric,el poate fi-frecvent!- o persoana cu nivel acceptabil de cultura/educatie dedicat istoriei,intr-o forma accesibila de asimilare a acesteia.
Am realizat de foarte multe ori (in conferinte de presa pe sit, prezentari in fata oficialitatilor a unui monument istoric, prezentari didactice pentru studenti/elevi) ca specialistii devin teribil de plictisitori prin utilizarea unor termeni de stricta specialitate, a unor formule atat de prudente incat devin confuze si dezamagitoare.
Este de inteles si de acceptat dorinta specialistului de a nu fi implicat in afirmatii hazardate,care il pot ridiculiza ulterior sub oprobiul counitatii specialistilor in domeniu.
Dar tot atat de bine poate fi inteleasa si menirea unui ghid(recrutat de multe ori,ca datorie suplimentara „de serviciu”,din randurile unui specialist/arheolog/istoric) de a
„traduce” pe intelesul tuturor datele ermetice stiintifice sub o forma asimilabila,logica si sugestiva,mai ales in demersul prezentarii turistice sau al promovarii obiectivului.

simpla relevare a adevarului material stiintific nu exclude interpretarea istorica a acesteia

B.3.d. REFUZUL INTEGRARII IN TIME-LINE A OBIECTIVULUI.

48

harta satelitara a lantului fortificat defensiv roman

=exista mai multe tipuri de conexiuni (pe orizontala-verticala si in timp)pentru situl arheologic Pravets si cade in sarcina unei animatii complete a sitului punerea in valoare a acestora,astfel:
conexiune(orizontala) cu fortificatii similare acestei structuri(Chertigrad, Ostrum, Urvich sau chiar Kale/Elin Pelin),domeniu in care se pot evalua si prezenta standardizari de planificare si realizare a unor constructii romane(alaturi de pragmatism,standardizarea este una dintre prinicpalele caracteristici ale perioadei romane,mai ales in domeniul constructiilor civile si militare din epoca);
conexiune(verticala) cu tipuri de lanturi defensive in Imperiul Roman,cu trimitere speciala care aria Balcanilor;
conexiune(in timp) cu perioadele de existenta a locatiei Pravets(tracica,romana si medievala,la care se pot adauga si pre-istoria prezumata a sitului,precum si identificarile civile de exploatare a locatiei,intre perioadele mentionate).
=aproape absente din actualele prezentari ale sitului arheologic,aceste elemente importante pentru animatia sitului se vor include prioritar intr-o prezentare moderna,pe toate planurile:

prezentarea verbala va urma calea in timp a dezvoltarii locatiei,va sublinia integrarea acesteia in locatii similare ca si arhitectura,destinatie si scop,va consemna strategii similare pe tot cuprinsul Imperiului;

prezentarea non-verbala se va axa pe reconstituirea 3D animata a locatiei,pe principiul „lego”,respectiv apare initial muntele originar,apoi sanctuarul tracic,apoi fortareata romana si apoi prezumata asezare de ev mediu;
prezentarea inter-activa va stabili implicarea turistului in jocuri specifice epocilor descrise(asedii,confruntari militare si civile,modelul de viata antic,tehnici de constructie si aparare).

B.3.e. DUBII CREATE DE CATRE PREZENTATOR.

49

„coltul rotund” din zidul de nord-vest al fortaretei Pravets

furnizarea mai multor solutii de identificare a reperului prezentat,de catre ghid in beneficiul turistului,poate crea confuzii de integrare a detaliilor intr-un ansamblu coerent(spre exemplificare,nu poti declara ca zidurile sunt sustinute de contra-forti,atata timp cat este identificat doar unul singur,amplasat ilogic pentru sprijinirea unui zid(nord,intern) stabilizat in solul stancos si care,pe deasupra,mai este si sub-dimensionat, incat creaza impresia ca zidul sprijina contra-fortul si nu acesta mentine verticala zidului!Centrul de greutate al contrafortului nu se aplica vectorial pe suprafata de sprijin a zidului,contrafortul avand mai degraba rolul de „ornament” ,ceea ce este inacceptabil pentru turist!).Un astfel de reper poate fi inclus in prezentare drept o structura in curs de identificare,sau parte a uneia mai complexe, sau-pur si simplu!-este de preferat sa fie eludata dacat sa dezvolte nedumeriri si controverse;

latimea „portii” deja identificate in partea de sud-est a sitului trebuie coroborata cu panta de acces in sit(usor de stabilit functie de terenul stancos prezent si vizibil acolo,cu axa drumului roman de acces la fortificatie,cu eventuale dislocari produse de miscarile tectonice deja dovedite in areal si-mai ales!-cu amprentele statice/dinamice ale utilizarii acesteia de catre oameni,animale si mijloace de transport(vezi poarta din sud-vestul fortificatiei romane de la Sucidava/Romania si situl Bargala/FYROM).

Turistul poate accepta foarte usor ca anumite repere de pe situl arheologic sunt inca sub incertitudinea clasarii lor,supuse dinamicii de cercetare continua a zonei(vaste!) acoperite de ruine,pamnat si stanci),dar nu poate accepta indoiala exprimata de catre specialist, caruia ii confera „a priori!” abilitati stiintifice si procesari intelingente, de nerefuzat.
Pietrele folosite drept boiandrug peste orificiile din zidul extern de nord- vest(prezumatele „guri de dren pluvial”!) trebuie cautate si prezentate ca tehnici de

50

constructie si la nivelul altor constructii antice de pe sit,desi predominenta fundatiilor demantelate in inventarul sitului face acest demers dificil,daca nu imposibil.

B.4. EVITAREA SIMPLITATII CA SURSA PENTRU CONFUZII.

nu este un simplu drum,este drumul istoriei spre faptele sale!

B.4.a. ROLUL EDUCATIV AL PREZENTARII OBIECTIVULUI.

inalturind ceata timpului trecut de pe artefacte

51

animatia complexa a sitului arheologic de la Pravets are drept scop autentifcarea valorilor perene de cultura si civilizatie identificate(pana in prezent) pe teritorul actual al Bulgariei;
ca si mijloc educational,prezentarea unui monument istoric plaseaza vizitatorul in subconstientul unei relatii de transfer a valorilor de cultura si civilizatie al carei capat initial se pierde in timp si al carui final tinde spre viitorul indepartat al acesteia;

vizitatorul poate percepe admiratie,respect si interes fata de abilitatile procesate in epoci trecute,dar poate simti si drept datoria sa personala de confirmare contemporana a acestora.Capata convingerea ca lumea(in general) nu a aparut doar o data cu el si ca acesta va continua sa existe multa vreme dupa disparitia sa biologica.,

prejudecata evaluarii progresului numai prin prisma existentei sale contemporane evaluatorului poate favoriza socul unor descoperiri de similaritati plasate departe,foarte departe in timp(astfel,faptul ca anticii romani cunosteau si aplicau ventilatia,mortarul armat cu samburi de caramida,orientarea in axe a constructiilor sau modularea acestora functie de terenul ales,drenajul pluvial,colectarea apei in cisterne, incalzirea prin podea, utilizarea batardou- lui=este uimitoare prin continutatea aplicarii acestora chiar si in zilele noastre!).Faptul ca civilizatii pre-romane(tracii) practicau un cult complex si o filozofie a existentei terestre si spirituale foarte dezvolate si acceptate intr-un areal extins(puatem lega Kazanlak de Pravets?) dovedeste de asemenea universalitatea valorilor istorice identificate pana in prezent pe teritoriul bulgar.

Rolul educativ al animatiei sitului Pravets este prioritar,prin acesta se etaleaza valori trecute deosebite,constientizari si satisfactii de a fi rezultatul unei evolutii de calitate si datoria continuarii,prin eforturi proprii a acestui „drum”!

B.4.b. EXCESUL DE SIMPLIFICARE/EXAGERARE SI CONSECINTELE ACESTUIA.

masuratori pe caile de acces spre sit

52

=excesul de informatii teoretice poate slabi concentrarea turistului,iar prezentarea materiala a unui reper cu promisiune explicarii ultrioare acestuia poate genera confuzii.Prezentarea verbala a sitului Pravets se va efectua-pe cat posibil!-numai „cu mana” aplicata pe reperul rpezentat sau pe replica acestuia;
=dramatizarea exagerata a semnificatiei reperului prezentat, coafarea sa cu mister, enigme sau-mai rau!-speculatii, poate genera confuzii si dezamagiri ulterioare. Prezentarea non/verbala a sitului Pravets se va efectua in baza adevarului istoric, stabilit de catre specialistii arheologi/ istorici, iar inventarul de supozitii, presupunei sau extrapolari va fi ,distinct, etichetat ca atare!
=simplificarea prezentarii verbale a obiectivului Pravets,etalarea unui informatii cu caracter general descrptiv,saracia(generata de prudenta profesionala) a prezentarii poate crea monotonie,dezinteres sau diminuarea dorintei de recvenire in sit a turistului,mai ales a turiatului tematic.Prezentarea sitului Pravets va avea la baza inter- activitatea,ajustarea permanenta a acesteia cu reactivitatea turistului.
In locatia castelul Bran din Romania,legenda vampirului valah Dracula a depasit de mult valoare intrinseca de prezentare a castelului propriu-zis.Introducerea unui monument istoric in legenda este visul oricarei promovari turistice,air de aici la titulatura de „brand” nu mai este decat un pas!Iar daca la Trayanova Vrata este posibila sumarea unui asediu asupra garnizoanei din cetate,la care putam dauga o ambuscada din partea celor asediati ptin utilizarea tunelului secret de linga „porta dextra”,iar daca in amfiteatrul roman de la Plovdiv se pot regiza piese de teatru antic sau chiar simulari de confruntari intre gladiatori,in situl arheologic Pravets aceste oportunitati lipsesc! Consideram ca animatia eficienta sitului Pravets poate beneficia de crearea unei legende de ritual tracic adresta sanctuarului(complementarizat cu ritualuri de incoronare, plecare la lupta sau matrimoniale, chiar),iar-din punctul de vedere al perioadei romane realizarea schimbarii garzilor(vezi Palatul Buckingham/Anglia) poate constitui o solutie, alaturi de „starea de asediu” a fortaretei.

B.4.c. SIMPLIFICAREA CA SI SURSA DE CONFUZII.

53

nu orice stanca este doar o stanca!

Am aratat mai sus ca prezentarea simplificata la maximum dezamageste auditoriul si descalifica prezentatorul din calitatea de ghid turistic avizat.
Am asistat la prezentari indelung asteptate si cu mare miza pentru investitori(cazul sitului roman de la Cioroiu Nou,judetul Dolj,Romania)cand seful areholog al sitului a concluzionat ferm catre asistenta ne-specializata, dar in asteptarea unui studiu preliminar de fezabilitate a sitului,ca:”aceasta este o asezare de tip roman!”.Aceasta afirmatie avea sa greveze situl de introducerea sa ca brand in circuitul turistic,sa umbreasca viitorul turistic al acestuia si sa dezamageasca profund pe cei de fata.Cand exista prezumtia ca situl sa fie indelung cautata capitala romana a provinciei Dacia Malvensis,sau aria in care,in plin secol III, a avut loc celebra batalie de la Aquae,impotriva Carpilor,sau –cel putin!-un model tipic de „statio” in campia Olteana,nu ai dreptul sa distrugi viitorul turistic al sitului in favoarea unei egoiste prudente profesionale ,cu efect catastrofal.

54

B.4.d. PROCENTUL DE DETALII SI EFECTUL ACESTORA IN BENEFICIUL PREZENTARII.

sumarea detaliilor poate descrie intregul!

Structura segmentului de drum roman deja identificat poate sprijini periodizarea acestuia, mai ales printr-o sectiune transversala, efectuata de catre specialisti,care poate fi utilizata in animatia sitului Pravets-ulterior!
Liantul folosit la fixarea elementelor de zidarie(lut,mortar) poate defini perioade anume dar si rolul constructiei respective;
Lipsa unei usi pe structura de fundatie poate defini o pivnita sau depozit pentru hrana,vin,perisabilitati;
Caramizile identificate pe sit pot dovedi provenineta lor din untitati de productie civila/locala,dar si destinatia lor pentru lucrari de mica amploare,in nici un caz
„dale” pentru calea de acces(sunt prea fragile sa suporte greutati medii,repetat!);
Ziduri paralele separate de distante foarte mici intre ele pot defini structuri din perioade diferite sau vecinatati ale unor camere/culoare in insteriorul unei singure constructii;
Asezarea fortaretei in „amfiteatru” este un exemplu de adapatare a unei constructii la geografia amplasamentului ales;
Includerea stancilor din relieful original in structura zidurilor este un alt exemplu de folosire a terenului in realizarea acestor structuri;
gurile de dren” pot fi considerate orificii de fixare pentru console exetrioare din lemn(podina de patrulare sau observatie),distantele dintre ele fiind fixe,inaltimea- de la nivelul de calcare- acceptabila pentru scopul propus si utiliatea lor indicutabila;
daca „poarta” deja identificata este plasata in afara planeitatii zidului de incinta, intr-o nisa practicata in zid,atunci acest mod este pretabil a fi definit drept

55

„Vauban timpuriu”,ca si multe altele similare,cu rol de control defensiv al accesului.

B.4.e. CURBA ATENTIEI SI CONCENTRARII SI EFECTELE ACESTEIA.

atractivitatea reperelor prezentate,o reteta sigura de succes!

=atentia turistului tematic se va plasa pe curba realizata prin prezentare verbala a sitului,cu alte cuvinte,depinde de capacitatea de oferta a ghidului si de modul realizarii acestei oferte;
=abuzul de prezentari simultane poate destabiliza atentia si concentrarea turistului.
Spre exemplu,nu este recomandabil sa prezinti rolul si descrierea unui zid defensiv extern in acelasi timp cu detalierea modului in care s-a utilizat liantul si aplicat pe structura(exista arii pe latura externa a zidului defensiv din nord-vest care acopera chiar si pietrele din structura,nu numai ca le leaga,ca in restul zidului,imediat sub
„gurile de dren”=tencuiala?)
=scaderea atentiei turistului(plictiseala?blazare?dezamagire?) afecteaza armonia prezentarii,durata si efectul acesteia.Pentru situl Pravets se recomnada o prezentare in propozitii scurte,clare,asumate stiintific si cu interpretari si speculatii ponderate,acolo unde este cazul;
=concentrarea turistului pentru receptarea si asimilarea informatiei va depinde, pe langa factori deja consacrati(noutatea mesajului, surprinderea prin mesaj, etalari integrate),in cazul sitului Pravets,si de „unicitatea” acestora:

austeritatea pragamatica a unei structuri militare de mici dimeniuni;

impactul cu structuri multi-rol(zid defensiv+arie de patrulare/obesrvatie+parte a unei contructii de incinta);

justificarea atenta si logica a fiecarui reper(poate fi „poarta” deja descoperita o cale de evacuare a fortaretei in caz de criza majora-asediu?);

56

asezarea in „amfiteatru” a fortaretei este doar o adaptare la relief sau-mai mult decat atat!-un bun castigat?

B.5. DEFICIENTE DE SEMNALARE SI EXPLICARE NON-VERBALA A OBIECTIVULUI.

exista posibilitatea abaterii involuntare dela traseul spre sit

B.5.a. IDENTIFICARE,SEMNALARI,GHIDAJE.

fara un ghid local,in prezent,situl este greu de gasit!

Pe traseul sitului Pravets trebuie amplasate TOATE formele de ghidaj, conventional acceptate,in prezent ele lipsind cu desavarsire!Incepand cu punctul de start,la intersectii de drumuri spre sit,la inceputul unei zone cu acces dificil,in prezenta facilitatilor de pe

57

traseu,se impun texte+harti explicative,in mai multe limbi,care sa contina indicatii de orientare,timpi de parcurgere,recomandari specifice locului.Aceste forme non-verbale de ghidaj trebuie sa beneficieze de vizibilitate,rezistenta la mediu si vandalizare,editare usor de asimilat,clara si sintetica,cu „logo” de promovare,inclus obsesiv (silueta unei fortarete in varf de munte,posibil brand pentru sit).

B.5.b. HARTI SI SCHITE EXPLICATIVE.

imagine satelitara cu principalele lanturi defensive din nordul sitului Pravets,inclusiv protectia Danubiana impotriva intruziunii barbare.Aceste lanturi defensive utilizeaza avantajul lanturilor de munti pe care sunt amplasate si ocrotesc drumurile romane principale, croite prin vaile largi dintre munti.

B.5.c. REPLICA-RECONSTUTUIRI.

58

imagine satelitara a sitului arheologic de la Pravets,coplesit de vegetatie forestiera

B.5.d. TEXTE OBIGATORII INCLUSE IN PREZENTAREA VERBALA. BOROVETS/BULGARIA 2013 PROJECT

LIST OF LINKED FORTRESS WATCHING THE COMERCIAL ROAD BETWEEN BOTEVGRAD AND ETROPOLE SINCE OLD TIMES

NR

FORTRESS

LOCATION

GPS Nº

GPS Eº

ALT m

PERIOD

REASONS

OTHER

S

01

BOZHENSHK I URVICH

BOJENITSA

The fortress i s accessible from north, from th e village of Bojenitsa

Bojenitsa Village is located 12 k m northeast from Botevgrad.

42.991994

23.8225

456

V-VI century

Its peak wa s during the XIII- XIV century , w h e n t h e external wal l was built

the site wa s inhabited a s e a r l y a s prehistoric times

59

02

BOROVETS

is situated on the

c r e s t o f M o u n t Golyam Borovets 4 kilometers north of village of Razliv

The fortress i s situated at Goliam Borovets peak, in the folds of Stara Planina Mountain. It is located in the area b e t w e e n the Pravets region villages of Razliv and Praveshk a Lakavitsa

42.945538

23.878929

742

Borovets was

used during the Antiquity and Middle Ages

p i e c e s o f T h r a c i a n ceramics from the 4th century BC.

The fortress

served a n i m p o r t a n t strategi c purpose. Its l o c a t i o n e n a b l e d v i s u a l contact with other major fortifications in the region a m o n g which Ourvic h , O s t r o m a a n d Chertigrad . All of these fortifications w e r e constructed t o p r o t e c t i m p o r t a n t r o a d s p a s s i n g through the area.

e x p e r t s b e l i e v e t h a t a Thracia n settlement u s e d t o exist in the area

03

OSTROM

OSIKOVITSA

42.893889

23.990278

847

V-VI centuries

Part of the

d e f e n s e s y s t e m S T A R A PLANINA

Controls the r o a d b e t w e e n BOTEVGR A D t o ETROPLO E

04

CHERTIGRAD

situated some 3 km

northeast from the village of Yamna, in t h e r e g i o n o f Etropole

42.852985

24.142005

1100

the fortress was

build during IV-III century and was the last Thracian fortification in these lands

I n t h e e a s t e r n p a r t o f Chertigrad, a

sanctuary dedicated to the cult to the Sun has been discovered

05

KALE

42.528972

23.532444

V-VI centuries

P a r t o f defend e s y s t e m f r o m balcans

B.5.e. ALTE CAI SI MIJLOACE DE COMUNICARE SUBSCRISE PREZENTARII.

60

principalele drumuri romane din peninsula blacanica

realizarea extemporanee,pe clip-board,a unor harti si explicatii de structura,cu marker lavabil,in special in locatia punctului de start (muzeul din Borovets);
utilizarea unei machete demontabile (de tip „lego”) pentru a demonstra structura multi-strat a sitului arheologic Pravets si time-line-ul acestuia;
realizarea unei harti 3D a sitului,in contextul ansamblului general,in punctul de start,cu culori sugestive si machete simplificate,de tip „harta medievala”,plasata central si accesibil/vizibil (in sala de conferinte a muzeului din Borovets;
animarea prezentarii prin suprapunerea unor planse transparente,cu desene diferite(pe harta satelitatara a zonei se aplica drumurile romane identificate in areal,apoi fortificatiile de suport ale acestoara si-in final-sagetile strategice ale deplasarilor barbare in Balcani);
prezentarea de filme animate pe computer despre evolutia sitului si posibilele conexiuni ale acestuia cu obiective similare din areal (modificari de unghi pentru spatializare, plantari de repere simbolice si desemnarea ralatiilor militare, de acces si importanta dintre ele);

realizarea unui „tort” din carton/lemn(joc!) care simbolizeaza structura istorica a sitului,in care „cireasa”poate fi reprezentata de o piesa de fixare a ansamblului,fiecare „etaj” adnotat si colorat sugestiv epocii reprezentate.

C. PREZENTAREA GENERALA A SITULUI ARHEOLOGIC PRAVETS.

61

situl areheologic Pravets(sud-est)

C.1. PREZENTARE A CONTEXTULUI ISTORIC.

artefacte restante pe situl Pravets

C.1.a. PREISTORIA SITULUI PRAVETS.

pesteri obturate in aria Pravets

62

Trebuie sa sa existe un motiv foarte puternic,care recomanda utilizarea locatiei Pravets drept locuibila (in sens civil,militar sau ocazional).

Perspectiva generata de altitudinea sitului asupra vaii largi,cuprinse intre cele doua lanturi muntoase,poate fi un avantaj,cunoscut de om din cele mi vechi timpuri.

Izolarea locului si accesul dificil il califica pentru refugiu,adapost,baza de locuire sau chiar(mai tarziu) de supraveghere militar a zonei.

Lipsa apei potabile,alta decat din sursa pluviala,poate rezerva situl pentru civilizatii mult mai organizate decat cea a pietrei,capabile sa construiasca astfel de facilitati vitale. Pre-istoria sitului Pravets ramane o provocare pentru specialisti,mai ales in conditiile impuse de actula strategie de cercetare a acestuia.

C.1.b. PERIOADA TRACICA IN ARIA PRAVETS.

zona centrala a sitului,dedicata sanctuarului tracic

Este credibila si deja demonstrata locuirea sitului de catre traci ,fie si in sensul restrins al folosirii amplasamentului pentru scopuri legate de cult-sanctuar!
Prezenta,semnalata de catre specialisti,a unui tumul in relativa vecinatate a sitului(a carui sectiune evidentiaza dislocarile produse de miscari tectonice vechi in zona),structura geologica a muntelui(stanci masive cu liniile de clivaj schimbate de cutremurul de pamant,pesteri de fisura, unele chiar obturate cu stanci care par importate acolo!), nu poate exclude atribuirea in sit a existentei unei necropole,cel putin dedicata personalitatilor politice ale vremii,ceea ce ramane de demostrat, dar poate fi si folosit ca legenda de promovare a obiectivului,sub cenzura specialistilor de profil,desigur!
C.1.c. PERIOADA ROMANA TIMPURIE SI TARZIE IN ARIA PRAVETS. Adevarata dezvoltare a sitului Pravets are loc in perioada romana.

63

Justificarea prezentei romanilor in acets loc este clara:monitorizarea drumului roman principal din valea vicinala sitului,prevenind in acest fel atacurile barbare sau orice alte intruziuni spre adancul Imperiului.
Folosind cu abilitate lanturile de munti care flancheza drumurile romane din vaile largi ale Balcanilor,romanii au plantat fortificatii in trecatori(Ihtiman) sau in locuri de larga deschidere asupra vaii(Kale),situl Pravets fiind incadrat in ultima categorie mentionata aici.
Portivit experientei practice in studiul de profil,initial,acest „check-point” sau „statio” ar fi fost singular si abia dupa ce situatia militara o cere ,pot aparea structuri similare,inlantuite,plasate dupa acelasi algorim,in toata aria Blacanilor:fortificatii „de varf de munte”,legate prin drumuri stramte,de creasta sau pe sub poale de padure,cu efective reduse de militari(graniceri!),cu posibilitati de semnalare a prezentei inamicului(foc-fum?) si cu posibilitatea unui sprijin/repliere bazat pe unitati miltare romane mai mari,de sine statatoare(Elin Pelin-Sofia?).
Sunt consemnate mai multe lanturi defensive,create pe masura trecerii timpului sub progresiunea amenintarii barbare(in special),care incep cu frontiera naturala a Dunarii si coboara in valuri,suprapuse lanturilor muntoase paralele care merg spre sud,protejand vasta retea de drumuri anitce spre sud,est si vest.
Posibile restructurari ale sitului ar fi avut loc chiar in perioada romana(initial nucleul arhitectonic al acestuia expandat ca raspuns la rolul important dobandit,apoi restrangerea utilizarii –pe masura decaderii rolului sau strategic),de unde si posibilitatea unor modificari pragmatice a structurilor initiale,crearea si demantelarea altora,functie de necesitati.

constructii in zona de nord-vest a sitului

C.1.d. PERIOADA MEDIEVALA IN ARIA PRAVETS.

64

Potrivit specialistilor,nu au fost identificate(inca) pe situl Pravets structuri sau artefacte aparatinind evului mediu.Dar prezenta acestui tip de dovezi pe doua dintre cele patru fortificatii din lantul in care Pravets este parte,conduce la ipoteza credibila a unei utilizari limitate a situl si in acest timp,eventual pentru semnalare sau supraveghere.
Ar mai trebui admise si locuiri ocazionale ale sitului,drept refugiu in perioade de criza sau ca punct de control militar al zonei adiacente lui.

artefacte din epoci diferite, identificate pe sit

C.1.e. PERIOADA MODERNA IN ARIA PRAVETS.

cercetarea moderna a sitului arheologic de la Pravets

65

multe structuri ale sitului s-au dislocat din cauza miscarilor tectonice,deja demonstrate in zona,sau prin alte activitati oportuniste in locatie sau imprejurimi(vezi structuri civile in exteriorul sitului);

multe structuri ale sitului s-au dislocat prin abandonare si invechire,iar altele au fost demantelate si refoliste dupa necesitati sau exportate in asezari civile invecinate(acest fapt trebuieste atent verificat,pentru confirmare-vezi cazul fortificatiei romane de la Dolni Vadin,langa Oryahovo!).

C.2. STRUCTURA SITULUI ARHEOLOGIC DE LA PRAVETS.

un arhitect modern fata in fata cu arhitectii antici…

C.2.a. DEFINIREA ASUMATA A STRUCTURII SITULUI PRAVETS.

66

fortificatia Pravets domina valea adiacenta

Locatia Pravets a fost locuita din cele mai vechi timpuri si pana relativ recent,avand destinatia unui loc de cult,apoi de fortificatie miltara de supraveghere,apoi de refugiu sau chiar locuire civila,in final abandonata datorita conditiilor dificile de acces si supravietuire din zona,precum si al schimbarii circumstantelor istorice ,care au dus la decaderea roulului ei strategic de protectie si paza.Aceasta confera sitului Pravets complexitatea necesara calificarii drept important obiectiv de interes turistic.

C.2.b. PREISTORIA SITULUI PRAVETS.

zacamintele de cupru,un motiv pentru aparitia sitului?

=langa situl Beglik Tash ,specialistii ne-au confirmat presupunerea existentei unei exploatari miniere pentru cupru,in relativa vecinatate a sitului;
=in „strunga” muntilor strajuiti de catre situl roman Bargala(FYROM) am descoperit o mina antica pentru exploatarea aurului(ipoteza in lucru!),dar care poate justifica prezenta fortaretei Bargala si bogatia ei deosebita;

67

=la sud-est de lantul de fortificatii de tip Pravets se afla o mare exploatare miniera de suprafata,tot pentru cupru;
Prezenta-confirmata!- a resurselor de minerale in apropierea vechilor situri ar putea conduce la ideea ca una a creat pe cealalta:mina a determinat aparitia locatiei,sau cel putin a fost factor favorizant ,care justifica amplasamentul(alaturi de oportunitatea militara strategica a supravegherii/taxarii drumurilor comerciale antice)?

C.2.c. PERIOADELE ROMANE ALE SITULUI PRAVETS.

harta drumurilor romane din Balcani suprapusa peste harta lanturilor militare de fortificatii defensive strategice din zona(este evocatoare si sugestiva conexiunea reliefului:munte pentru lanturile de fortificatii,respectiv vai largi pentru drumurile comerciale

Atribuim prezentei romane in situl de la Pravets mai multe ratiuni care justifica acesta:

rolul de supraveghere a drumurilor principale din zona;

rolul de administrare si/sau taxare a drumurilor comerciale din zona;

rolul de supraveghere si semnalare a intruziunii inamice/barbare in zona;

rolul limitat de interventie militara in caz de intruziune inamica in zona;

rolul strategic militar de protectie multipla impotriva intruziunii barbare in

Balcani;

rol de administrare a exploatarilor miniere din zona.

C.2.d. EVUL MEDIU IN STRUCTURA SITULUI PRAVETS.

68

depozit de var(varnita) in situl Pravets

Doar prezumat prin extrapolare,evul mediu este prezent in situl Pravets,justificat prin:
pozitia izolata a sitului,favorabila pentru refugiu in caz de criza sau baza de ambuscada pentru pradatori(haiduci);

loc de supraveghere pentru intruziuni inamice;

ocupari ocazionale ale sitului,generate de nevoi civile;

ascunzatoare.

C.2.e. NECROPOLE,MORMINTE,TUMULI IN ARIA SITULUI PRAVETS.

Este deja semnalat ,de catre specialisti,cel putin un tumul in relativa vecinatate a sitului Pravets;

Exista posibilitatea(nedovedita inca) a unei necropole vicinale sitului,prin logica rolului de locas de cult antic al acestuia;

„poiana cu sageti”,posibil depozit sau scena unei ambuscade/conflict,poate adaposti alaturat si mormintele victimelor acestui conflict,posibil dar nedovedit inca;
zona stancoasa din vestul si nordul sitului este ideala pentru inhumari,dar profund modificata de vechiul cutremur de pamant si-oricum-insuficient cercetata pana in prezent de catre specialisti.

69

unde sunt vechile morminte?

C.3. CONEXIUNI SI SIMILARITATI IN BALCANI.

70

C.3.a. RESURSE,LANTURI DEFENSIVE SI DRUMURI ROMANE IN BALCANI.

lantul de fortificatii de tip Pravets strajuiesc valea larga din apropiere

la sud de Dunare, lanturile de munti depoziteaza importante resurse de minereuri, utile in orice epoca pentru satisfacerea nevoilor militare si economice ale exploatatorilor acestor resurse;
incursiunile barbare la sud de Dunare au drept scop paraduirea resurselor economice deosebite ale Imperiului Roman;

controlul asupra drumurilor comerciale antice sau protectia acestora,inclusiv taxarea lor a fost un deziderat permanent,pentru „oricine”.

C.3.b. BARBARIA SI MOESIA FATA IN FATA.


Incursiunea romana la nord de Dunare a durat aproximativ 150 de ani,urmata de o repliere bine protejata cu valuri de fortificatii defensive ,in interiorul Imperiului.

71

Bogatia legendara a Imperiul a justificat toate incursiunile barbare care au urmat acestei replieri,si carora romanii au incercat mereu sa le faca fata.
Contrastul intre Brabaria(Dacia) si Moesia are la baza tocmai diferenta de stabilitate a Imperiului in cele doua regiuni,evidentiata de amploarea investitiilor urbane,militare si rutiere,comparativ.La sud de Dunare se poate evalua cu usurinta complexitatea puterii si bogatiei Imperiului Roman,astfel:

C.3.c. IHTIMAN,”TRAYANOVA VRATA”.

superba fortificatie romana pentru monitorizat trecatoarea din munti,in contrast cu austeritatea si functionalitatea pragmatica a fortificatiei Pravets

C.3.d. KAZANLAK SI VALEA REGILOR TRACI.

72

un mormant de sine statator sau un „chirias” oportunist langa o mai veche „mastaba”?

C.3.e. BEGLIK TASH.

pre-istoria,in toata splendoarea ei,langa-fireste-o mina de cupru!

C.4. ELEMENTELE DE VALOARE ALE SITULUI ARHEOLOGIC PRAVETS.

73

evaluarea sitului arheologic de la Pravets,in vederea animarii sitului in profil turistic ocazional si tematic

C.4.a. ROLUL DE CHECK-POINT ROMAN.

harta satelitara a sitului Pravets,deasupra vaii largi pe care o supravegheaza

74

Deosebita de atribuirea pentru situl Pravets a rolului de loc de cult pentru vechii traci(sanctuar),este impresionanta pozitionarea fortificatiei romane desupra vaii largi din vecinatate,prin care trecea anticul drum comercial roman.Perspectiva de monitorizare de intinde pe zeci de kilometri,existand si posibilitatea unei semnalari in timp real,in cazul unei crize militare neasteptate.mai mult decat atat,asezarea fortificatiilor „in lant” si chiar „fata in fata” arata ce preocupare/teama aveau romanii fata de pericolul barbar,dar si ce interse comerciale puternice erau chiar superioare acestei temeri.Ar fi intersanta o evaluara economica pentru investitia militar –defensiva din Balcani,pentru a cunatifica dimensiunile justificarii acesteia,rezultat foarte intersant pentru turistii tematici care pot asimila cu greu pretul actualizat al unei dotari militare complete pentru un echipament de soldat roman(150,000 dolari) de caliate,investitie recuperata mutliplicat de utilizrarea soldatului respectiv pe campurile de batalie de pe trei continente…

C.4.b. LANTURI DEFENSIVE CARE INCLUD SITUL PRAVETS.

=fortificatia Pravets este un exemplu(deloc singular) de fortificatie de creasta(de munte)
cu rol in supravegherea militara a vaii alturate ei.
Incepand de la la vest la est,urmand lantul muntuos care il gazduieste,un al doile lant,de acesta data format din structuri fortificate se muleaza abil si foloseste crestele cu cea mai buna pozitie de supraveghere,pentru care au fost realizate:drumul pe directia Botevgrad-Etropole;
=Urvich,apoi Pravets,apoi Ostrom si (deocamdata) Chertigrad sunt jaloane ale strategiei militare romane defensive in Balcani;
=lantul Danubian (Drobeta /Pontes, Hinova, Izvorul Frumos, Gogosu, Orlea/ Dolni Vadin, Desa/ Ratiaria, Celei/ Oescus) este urmat de liniile paralele ale lanturilor defensive din Blacani,folosind relieful inalt pentru amplasarea fortificatiilor si vaile largi adiacente pentru croirea marilor drumuri comericiale;
=pentru promovarea turistica a sitului Pravest, acest model de fortificatie de lant defensiv, tipica ca si amplasament,structura si functionalitate complexa reprezinta un punct forte,imposibil de ratat.

lantul de fortificatii este paralel cu drumul principal din valea adiacenta acestuia

75

C.4.c. STRUCTURI TRACICE IN SIT.

centrul sitului arheologic Pravets

putine situri arheologice sunt structurate doar pe unul sau doua nivele;ceea ce a fost va mai fi,ceea ce este ,a fost.Sate actuale au sub vatra lor nivele de locuire care pot incepe cu epoca pietrei slefuite,un oras modern include o cetate medievala(cel putin),iar situl Pravets nu face nici el exceptie;

certificarea sitului drept sanctuar tracic este o alta importanta tinta de turism tematic,fiind sustinuta de relief, circumstante si extrapolari stiintifice ,inclusiv de dovezi materiale cu greutate;

parte decisiva din istoria locului,tracii sunt admirati,respectati si…cautati de catre turistii tematici,pe tot teritoriul de azi al Bulgariei.

C.4.d. STRUCTURI ROMANE IN SIT.

76

podea sau „varnita”?Specialistul ne ajuta!

poarta” de sud-est este tipic romana(dar poate fi si o „poarta cu nisa”,cu acces mnitorizat prin structurile laterale de tip Vauban timpuriu,cu poarta de lemn in interiorul zidului defensiv extern si nu in linie cu acesta);
zidul defensiv extern este masiv,din pietre legate cu liant trainic,de o grosime si a adancime a fundatiei impresionante,capabil sa sustina culaore de patrulare sau supra-structuri din lemn de tip palisada.Nu ne este clar daca acest zid a fost construit impotriva unor asedii militare organizate sau impotriva atacurilor de guerilla tribala ale localnicilor(traci?).Nu avem un calcul de inaltime al zidului care sa arate protectia oferita de catre acesta in beneficiul unei tinte umane de pe platoul central al fortaretei,in cazul unui atac izolat din padure,comis de un luptator camuflat(arcas) inamic.
fundatii de constructii din interiorul sitului,chiar daca liantul difera,adaptata la resurse(lut,mortar);
fragmente de ceramica si caramizi,tipic romane,desi nu de cea mai buna calitate.
Inventarul de monede poate fi importat, ca si ceramica greceasca descoperita pe sit;

nu au fost prezentate arme romane din inventarul sitului,podoabe semnificative sau unelte mestesugaresti sau agricole,atat de importante pentru o prezentare turistica completa si complexa a sitului.prezenta unor cuie antice manufacturate este de importanta secundara.

lipsesc la inventar sursa de apa potabila si acoperisul constructiilor interioare,”poarta” opozita celei deja descoperita si turnul/turnurile fortificatiei.

C.4.e. ALTE STRUCTURI EVOCATOARE IN INVENTARUL SITULUI.

77

arhitecta interpreteaza „gurile de dren” din zidul extern de nord-vest

exista posibilitatea unui drum roman unic de acces la sit,ramnificat in apropierea fortificatiei,cate o ramura pentru fiecare poarta;

exista posibilitatea ca „gurile de dren” sa fie lacasuri pentru suporti din lemn care sustin un acoperis extern sau o podina de patrulare;

exista posibilitatea ca cisternele de colectare a apei pluviale sa fie plasate la baza interna a zidurilor defensive,curba de nivel cea mai joasa a fortificatiei;

exista posibilitatea existentei unei „porti” principale (acces oameni, animale si carute) in partea de nord a zidului extern, dislocat si prabusit pe panta dealului);

C.5. SPECULATII SI IPOTEZE FAVORABILE PROMOVARII SITULUI,ALTE INFORMATII UTILE.

78

C.5.a. TIME-LINE 3 D ASUPRA EVOLUTIEI SITULUI PRAVETS.


Locatia Pravest a fost descoperita si folosita din cele mai vechi timpuri, probabil din epoca pietrei si a fost cu siguranta utilizata de care traci drept lacas de cult (sanctuar) sau chiar si necropola.
Romanii au construit fortificatia Pravets drept parte dintr-un lant defensiv de fortificatii orientat impotriva intruziunii barbare,de supraveghere,protectie si taxare a drumurilor romane din Balcani.
Evul mediu a fost ocazional prezent in fortificatie ca si refugiu sau ascunzatoare. Amplasamentul fortificatiei era strajuit la poalele dealului de mai multe asezari civile. Sursa de minereu relativ apropiata de lantul fortificat Pravets a fost exploatata din cele mai vechi timpuri si protejata ca atare.

C.5.b. SANCTUARUL SI NECROPOLA TRACICA DIN PRAVETS.

79


Sanctuarul tracic era flancat de o necropola si de adaposturile preotilor care il deserveau.

C.5.c. DINAMICA FORTIFICATIEI ROMANE DIN PRAVETS.

podea sau „varnita”?”Varnita”!

Perioada romana a locatiei Pravets debuteaza cu o fortificatie parte a unui lant defensiv extins din zona Blacanilor si este intarita constant,pe masura cresterii pericolului barbar.Fortareata supravegheaza resursele de minereu din zona,drumurile comericiale si deplasarea unitatilor militare in/amice.O data cu decaderea Imperiului fortificatia isi

80

pierde rolul ei strategic si este demantelata de catre localnici sau utilizata ocazional d ecatre acestia.

C.5.d. CRESTEREA SI DECADEREA FORTIFICATIEI DE LA PRAVETS.

uriasul zid extern de nord-vest

conceputa initial drept fortificatie de protectie si monitorizare,fortificatia Pravets devine un important punct militar din lantul defensiv al balcanilor,sub amenintarea invaziei barbare;

sub protectia fortificatiei,apar asezari civile si posibilitatea folosirii fortificatiei drept refugiu in perioade de criz amiliotara d ecatre civili;

comunicatiile/semnalizarile fortificatiei cu unitati militare din acelasi lant defensiv,sunt complexate cun posibilitatea conexiuni cu lantul defensiv paralel cu aceasta,pe celalalt versant al vaii;
colapsarea Imperiului sub multiple agresiuni interne si externe decade fortificatia din rolul sau strategic,apoi determina abndonarea ei din cauza mentenantei dificile si a inutilitatii pozitiei ei defensive.

C.5.e. EVUL MEDIU DE LA PRAVETS.

81

fragmente de ceramica pe situl de la Pravets

situl este accesat ocazional,in cautare de materiale de constructie si recuperari;

situl este locuit ocazional in perioade de criza militara;

situl este asumat de bande de jefuitori ca loc de refugiu si ascunzatoare;

situl este folosit ocazional de localnici,pentru perioade scurte de timp,incidental;

in final situl Pravets este abandonat complet din cauza dificultatilor de supravietuire in zona.

Locuita din cele mai vechi timpuri si pana in evul mediu,locatia Pravets a cunoscut un moment de glorie militara in perioada romana a existentei ei.

Fortificatia romana Pravets este si poate fi promovata drept un model de concept militar strategic defensiv roman.

Fortificatia este austera,ergonomic conceputa ,prin valorificarea resurselor locale,are un proiect eficient la baza,realizat de catre arhitectii militari ai vremii.

Situl poate fi animat in beneficiul turismului tematic.

D. VULNERABILITATI IN EVALUAREA SITULUI ARHEOLOGIC PRAVETS.

82

panorama vaii adiacente sitului arheologic Pravets

D.1. EXPLOATAREA DEFICITARA A SITULUI SI PREDICTIBILATEA ASUPRA ACESTEI EXPLOATARI.

Pravets:ruine,stanci,pietre,ziduri…

D.1.a. ISTORIA EXPLOATARII SITULUI PRAVETS.

83

suprapunere de harti transparente ale sitului Pravets

Printre alte metode utilizate in evaluarea siturilor arheologice,utilizam si suprapunerea de harti/documente/planuri transparente,astfel:

THE METHOD TO IDENTIFY DETAILS AND GENERAL VIEW OF A HISTORICAL SITE

1.PRELIMINARY NOTES:

=in according with the protocol of this method,is followed to use types of informations to obtain a better evealuation over an historical site,as:

a. =a PLAN of the site,made by specialists or by own measurements using GPS points in main

places of the site,completed with measurements in the field(this PLAN should be converted in

„jpg” image to be used by the soft;

84

=or another satellite map from another site with similarities to be identified using over-write process ;

b. a SATELLITE MAP of the site,using a PC program for it,where can be seen the site in

according with GPS points fixe don the field or coming from other resurces as an internet file of

the site;

c. a RAPORT MADE made by the team from the field,which describes the site,details of it,draft maps of it,detailed map,list with GPS points of the main structures included in the site,pictures,specialists raports,others datas about;

d. a FILE about the site,completed by different sources as Museums, specialists,

raports,presentations of the site,maps etc.

2.TOOLS :

a. a PROGRAM to obtain a satellite map of the site,also a soft to over-write a plan of the site over the image of the satellite map.This program is powered by GOOGLE EARTH v.5 and is able to do both task in the same frame in according with its settings;

b. a GPS tool which can be included in the soft of a digital camera(NIKON ) or a GARMIN GPS tool;

c. a PICASA v.5 program powerd also by GOOGLE for pictures,a complete one;

d. a SCANNER to can copy and covert documents, plans or others in pictures, as a printer/scanner

CANON MP 280.

3.STEPS:

a. using GOOGLE EARTH program,to obtain the best satellite view over the searched site,in according with the file of it,in special with the list of GPS point founded on the field of it;this image can be saved in a program file ,named as LOCATIONS;

b. an image with the converted image(jpg) of a plan of the site or another satellite image coming from another site,having similarities with the searched one;

c. using GOOGLE EARTH program,first satellite map of the searched site(a.) is fixed on the desktop,than,using program setting is easy to apply the second image(b.) of the specialists plan or satellite image from another site,and to adjust it(using virtual setting of the program) to be the best over-wrote over first image(should be setted the transparency of the second image,to can work easy moving it,in according with at least 10 marker point choose from the first image;than,this final image can be saved and used in the archive of the program.

85

4.COMENTS:

=in this way can be seen contexts of the main site with others around or can be fixed on a better map all details of the site;

=also,if one of the site(the searched one) is still in work and the other one(similar) is allready finished,can be made prediction over futures discoveries on the searched on,this can be made only in romans site in which ancient architects were using STANDARD methods to make a project of it.

De asemenea ne bazam foarte mult pe dovezile/relatarile prezentate de catre specialisti. Din datele culese pana in prezent,cercetarea arheologica a fost initiata in coltul de nord- vest,unde se banuia existenta unei „porti”, probabil pricipala, de acces in fortificatie. Faptul ca aceasta „poarta” nu fost identificata,a condus la decizia abordarii „portii” probabil secundare,plasata ipotetic dar logic pe diamterul sitului,in coltul de sud-est al acestuia.”Poarta” secundara a fost descoperita,iar cercetarile au fost derulate dupa principii similare,in defavoarea sistematizarii acestora.
S-au practicat in sit tehnici arheologice conventionale si moderne(scanarea cu laser),cu exceptia sectionarii transversale a drumului roman,a scanarii geo-magnetice a sitului,studiul fragmentelor osoase gasite in sit,cercetarea satelitara a acestuia si consultarea unui geolog in legatura cu impactul miscarilor tectonice anterioare si structura masivului stancos pe care este construit situl, inclusiv etalarea acestia in aria de nord a sitului, precum si in vestul sau.

D.1.b. SISTEMATICA EXPLOATARII SITULUI PRAVETS.

Model de exploatare arheologica sistematica intr-unul dintre marilor situri arheologice ale Olteneie(Cioroiu Nou) sub conducerea unui sef-arheolog cu rang de expert in perioada romana,arh.dr.exp. Dorel Petrus Bondoc-Muzeul Olteniei,Craiova,Romania..

S-a trasat un caroiaj orientat in axa este-vest,apoi s-au sapat casete delimitate de martori,ulterior acestia au fost indepartati si situl a fost etalat ca atare,fiind in prezent complet vizitabil pentru turisti tematici.

S-a efectuat ,desemeni,scanarea geo-magnetica a sitului si suprapunerea de harti satelitare transparente comparative cu siturile din Hyeres/Franta si Corbridge/Anglia

86

D.1.c. PERSPECTIVELE EXPLOATARII STIINTIFICE ALE SITULUI PRAVETS.

plan 2012 de cercetare arheologica a centrului sitului arheologic Pravets

identificarea zidului de incinta pe toata lungimea acestuia,chiar daca prezinta importante demantelari in nordul si estul sitului;

identificarea drumurilor romane de acces la sit,inclusiv sectionarea acestora;

identificarea constructiilor civile exterioare sitului din aria de este a acestuia;

identificarea „portii” din nordul sitului,inca considerata „poarta principala”;

clarificarea rolului „gurilor de dren” din zidul extern de nord-vest al sitului;

etalarea nivelului de calcare a sitului,mai laes in centrul acestuia;

extinderea cercetarilor in „poiana cu sageti”;

cercetarea satelor vicinale sitului pentru utilizarea civila a unor materiale de constructie importante de pe situl arheologic,inclusiv artefacte;

87

identificarea cisternelor de stocare a apei pluviale;

evaluarea geologica si scanarea geo-magnetica a sitului arheologic,precum si a inventarului cu fragemnte osoase descoprite pe sit;

cautarea necropolei tracice(?) in nordul sitului sau vestul acestuia(stanci!).

D.1.d. IMPERATIVELE EXPLOATARII SITULUI PRAVETS.

plan 2012 de exploatare arheologica a sitului Pravets

periodizarea sitului arheologic;

identificarea structurilor care apartin sitului ,precum si a celor externe ale acestuia;

identificarea cailor de acces spre si in fortificatia Pravets;

cercetarea sistematica de specialitate!!!
scanarea geo-magnetica a sitului;

delimitarea perioadelor sitului si marcarea limitei originale,sub cea refacuta!

88

evaluarea fortificatiilor din lantulul defensiv din care face parte fortificatia

Pravets.

D.1.e. EVALUAREA SITULUI PARVETS.

explicatiile specialistului sunt absolut necesare turistului pentru intelegerea sitului

Situl arheologic Pravets este amplsat pe varful unui deal,parte a lantului de munti care strajuieste valea larga adiacenta sitului.
Situl Pravets a fost locuit inca din cele mai vechi timpuri si pana in trecutul apropiat. Situl este integrat intr-un lant de frotificatii similare,cu rol defenisv,similar altor lanturi romane de fensive de fortificatii plasate pe lanturile muntoase est-vest care delimiteaza vai largi in Balcani, unde sunt practicate antice drumuri comerciale cu Orientul, Mediterana si nordul Europei.
Situl se afla la o distanta de aproximativ 10 km de orasul Borovets,unde este in functiune muzeul local(are program de lucru in week-end?),care administreaza situl din punct de verdere stiintific.
Drumul este partial in buna stare,dar este format,pe coasta muntelui,dintr-o simpla poteca de picior.
Nu exista nici un fel de facilitati in aria sitului. Nu exista sursa de apa potabila pe sit.
Situl nu este vizitabil si prezinta riscuri de confuzii de evaluare sau chiar accident. Traseul spre sit este marcat superficial si nu exista elemente de ghidaj or de prezentare non-verbala a sitului.
Nu exista structuri de preventie a accidentelor(caderi accidentale) pe relief instabil si accidentat;

89

Situl arheologic este exploatat nesistematic,are structura multi-strat,este exploatat doar in mica masura si prezinta multiple neclaritati de datare si clasare a elementelor deja descoperite.
Exista importante repere pe sit care sunt doar prezumate, sau in curs de identificare, doar.
Animatia sitului arheologic porneste de la „zero” si se doreste un model universal aplicabil pentru situri similare,ca si algoritm.

D.2. ERORI SI NECLARITATI DE IDENTIFICARE A SITULUI ARHEOLOGIC.

coltul de sud-vest al sitului Pravets

D.2.a. PREISTORIA SITULUI PRAVETS.

90

uriase stanci in nordul sitului, dilocate probabil de miscarile tectonice vechi

„Oferta” locatiei Pravets este una speciala:excelent punct de observatie, loc izolat, pretabil la fortificare, abil mascat de vegetatie forestiera, conexiuni de semnalare la distante mari, structura solida a masivului muntuos, bogate surse de materiale de constructie imprejur.Toate acestea pot prezuma locuirea sitului din cele mai vechi timpuri,in scop de adapost,refugiu,lacas de cult sau tabara militara provizorie.

D.2.b. TRACII DIN PRAVETS.

centrul sitului arheologic,unde au fost evidentiate vestigii tracice(sanctuar)

Potrivit evaluarilor probate ale specialistilor,tracii au atribuit locatiei Pravets un loc aparte,destinat cultului-sanctuar!

91

Au fost evidentiate pe sit structuri specifice acestei practici religioase si prezumam existenta in areal a unei necropole tracice,sau chiar mai vechi,in vestul sau nordul sitului.

D.2.c. ROMANII DIN PRAVETS.

ziduri externe ale fortificatiei romane din Pravets(nord-vest)

Romanii au fortificat locatia Pravets,au integrat-o intr-un lant defensiv de protectie a surselor de mineru(probabil!),a drumurilor comerciale din vecinatate si drept punct de observatie militar importiva intruziunilor barbare, apoi au parasit fortificatia dupa decaderea rolului strategic si militar al acesteia.

D.2.d. EVUL MEDIU DIN PRAVETS.

material de interes arheologic in curs de sortare si evaluare stiintifica

92

Unele fortificatii din lantul defensiv in care este integrat fortificatia Pravets au permis identificare certa a locuirii lor in perioada evului-mediu.Desi in situl Pravets aceste dovezi lipsesc inca,putem prezuma utilizarea locatie in evul mediu ca loc de refugiu,adapost sau ascunzatoare,temporar-desigur,ceea ce explica „saracia” dovezilor.

D.2.e. LOCALNICII DIN JURUL PRAVETS-ULUI.

vegetatie forestiera densa in jurul sitului Pravets

Exista asezari civile in jurul sitului Pravets,evident,din cele mai vechi timpuri,care trebuie studiate amanuntit,pentru descoperirea unor conexiuni cu situl.
Cosideram plauzibil ca localnicii sa fi utilizat situl ca refugiu sau adapost temporar,sau ca sursa de materiale de constructie pentru propriile case,ceea ce ramane de dovedit.

D.3. DIFICULTATI CIRCUMSTANTIALE,EXIGENTE NESATISFACUTE.

93

evaluare in situl Pravets a elementelor de interes turistic

D.3.a. CERAMICA ,MONEDE SI ARME DIN ARIA PRAVETS.

orice artefact poate avea valoare stiintifica….

=ceramica descoperita pana in prezent pe situl Pravets este in concordanta cu periodizarea sitului de catre specialistii,cu exceptia evului mediu,unde dovezile sunt cautate,inca;
=ceramica(fragmente) greceasca identificata pe sit este-sigur!-de import,fara valoare deosebita in definirea sitului;
=monedele identificate pe sit sunt insuficiente cantitativ si calitativ ca sa descrie evolutia sitului;
=armele identificate(„poiana cu sageti”) sunt insuficiente,de asemenea.

94

D.3.b. TEHNICI DE CONSTRUCTIE LA PRAVETS.

vestigii de „varnita”,potrivit specialistilor

=principalul material de constructie in situl Pravets a fost piatra locala,sparta rudimentar,cu dimensiuni inegale,dar de buna calitate.
=liantul a fost divers(mortar,pamant/argilos) adaptat la resursele oferite pe plan local.
=caramizile sunt putine,lipsesc tiglele,iar utilizarea lemnului-prezumata!

D.3.c. ELEMENTE DE ARHITECTURA LA PRAVETS.

studiind situl….

In principiu s-au proiectat structuri solide,cu ziduri groase,incorporand stancile din sit,adaptarea la relief,si respectarea elementelor de destinatie a fiecarei structuri.

95

Ca si plan general,situl este o adaptare la imprejurari,cu incinta construita ,perimetrata cu zid defensiv.

D.3.d. FACILITATI ANTICE LA PRAVETS.

evaluarea „gurilor de dren”(!!!)

cisternele de stocaj pentru apa pluviala nu sunt descoperite,inca!

„gurile de dren” pentru apa pluviala pot fi interpretate si ca suport grinda lemn;

fundatia centrala fara usi poate fi un depozit se materiale perisabile(hrana);

strcturile exterioare sitului pot fi depozite,saivan,adapostrui civile.

D.3.e. DRUMURI SI „PORTI” LA PRAVETS.

masuratori pe caile de acces la sit

situl are DOUA ,”porti”, cel putin,dintre care una descoperita deja (sud-est);

96

situl are cel putin o cale de acces,posibil ramnificata catre cele DOUA „porti”;
este necesara identificarea drumului roman principal din valea adiacenta sitului;
este necesara identificarea drumului „de creasta” care lega(posibil!)fortificatiile. D.4. BALANTA COSTURI/PROFIT IN PREZENTAREA TURISTICA A SITULUI.

stabilirea si adnotarea rutei GPS spre situl Pravets

D.4.a. DEFINIREA IMPORTANTEI SITULUI DE LA PRAVETS.

harta satelitara a sitului Pravets in contextul vaii monitorizate de fortificatie

situl arheologic Pravets este un exemplu tipic de fortificatie romana de mici dimensiuni,plasata in lant muntuos,parte a unui lant defensiv de fortificatii din Balcani, cu rol de protectie a resurselor minerale din zona, a drumurilor

97

comerciale antice(inclusiv taxarea lor!) si de semnalare pnetru intruziuni militare inamice;
situl arheologic este in plina exploatare arheologica,partial investigat,fiind deci un sit „viu”,in stare „salbatica”,eligibil prezentarii in profil de turism tematic;
incadrarea sitului intr-un cadru natural de exceptie creste valoarea stiintifica a sitului si ofera alternative pentru turismul istoric in sit.

D.4.b. „COSTURILE” PREZUMATE ALE RENTABILIZARII SITULUI PRAVETS.

studierea micului depozit de caramizi identificate in situl arheologic

=in vederea accesarii de catre turisti, situl arheologic Pravets trebuie sistematizat de urgenta,si acest demers necesita importante resurse materiale,de timp si de personal;
=situl necesita regularizarea caii de acces, demers care necesita resurse materiale semnificative;
=continuarea (obligatorie!) a cercetarii stiintifice in situl arheologic comporta resurse materiale, de personal si de planificare semnificative;
=conexarea sitului cu punctul de start, cu municipalitati invecinate (detinatoare de obiective similare) ,si cu obiective istorice similare acestuia depinde,de asemenea, de resurse materiale,de proiectare si realizare mari;
=dotarea traseului si a sitului cu facilitati turistice esentiale implica resurse materiale semnificative;
=animatia sitului necesita resurse de proiectare , realizare si amplasare mari,inclusiv resurse de promovare a sitului.

Estimam necesarul minim de resurse al reabilitarii sitului arheologic Pravets la 1,000,000 euro!

D.4.c. „PROFITUL” PREZUMAT AL RENTABILIZARII SITULUI PRAVETS.

Realizarea unui model universal aplicabil de cercetare arheologica sistematica;

98

Realizarea unui portofoliu de descoperiri stiintifice deosebit, parte a

Patrimoniului Cultural National Bulgar;

Dezvoltarea muzeului de istorie din Borovets la dimensiuni nationale;

Promovarea valorilor etnografice,de cultura,civilizatie si traditii locale;

Valorificarea mediului natural inconjurator in beneficiul turismului montan;

Crearea unui model de cooperare intre municipalitati cu potential similar/identic in beneficiul dezvoltarii regionale a zonei;

Absorbtia de fonduri Europene in beneficiul reabilitarii, promovarii si valorificarii Patrimoniului Cultural local;
Crearea unui model universal aplicabil de animatie a unui sit arheologic- monument istoric;

Dezvoltarea turismului inter/national tematic, a turismului educativ si de recreeere,sursa de dezvoltare economica locala si regionala;

Crearea de noi locuri de munca si de oportunitati de valorificare a potentialului local.

scanarea sitului Pravets

D.4.d. SCOPUL PROMOVARII SITULUI DE LA PRAVETS.

99

harta satelitara generala a sitului Pravets

Plasarea unui brand turistic important pe harta Bulgariei;

Atribuirea obiectivului de eligibilitate in absorbtia de fonduri Europene;

Prezentarea unui model de cercetare arheologica sistematica;

Prezentrea unui model de cooperre regionala in valorificarea potentialului istoric al regiunii;

Prezentarea unui model de animatie a unui obiectiv istoric in baneficiul turismului tematic;

Atragerea de venituri din turism si servicii in beneficiul comunitatii locale; D.4.e. CONEXAREA SITULUI PRAVETS CU LOCATIA BOROVETS.

cladirea moderna si dotata a muzeului din Borovets

Desemnarea muzeului de istorie din Borovets drept punct de start pentru grupurile organizate si programate cu turisti tematici se bazeaza pe:

Muzeul administreaza din punct de vedere situl arheologic Pravets;

Muzeul dispune de personal calificat,competent ,dedicat si implicat in domeniu;

Muzeul are deja dotarea necesara unei prezentari prelabile complete;

Muzeul se poate plasa central in „meniu”-l de oferte complementare ;

Muzeul a dovedit si pana in prezent preocupare in cercetarea sitului Pravets.

D.5. METODE OMISE SI RISCUL ASUMAT.

100

vedere din interiorul muzeului din Borovets

D.5.a. STUDIEREA PRIN SATELIT A SITULU PRAVETS.

harta satelitara generala aupra sitului Pravets

Poate evidentia aspecte de ansamblu si detalii din perspectiva satelitului,foarte importante pentru a completa datele despre sit(amplasament,vecinatati);

Ofera posibilitatea unor masuratori precise si stocarea optima a datelor obtinute

Este o metoda precisa,facila si sugestiva de cercetare si promovare a sitului.

D.5.b. SCANAREA GEO-MAGNETICA A SITULUI PRAVETS.

101

scanarea geo-magnetica= foarte valoroasa pentru cercetarea siturilor arheologice

Este o metoda moderna si eficienta de cercetare arheologica non-invaziva;

Este o metoda precisa de evaluare a structurilor inca nedescperite se pe sit;

Poate influienta decisiv planificarea cercetarii arheologice si poate justifica oportunitatea si amploarea acestei cercetari prin metode conventionale;

Poate genera o harta a sitului,folosind resurse economice avantajoase,comparativ

Conserva structura acoperita a sitului arheologic,dar permite cunoasterea ei.

D.5.c. DETECTAREA METALELOR DIN ARIA PRAVETS.

exemple de detectoare de metale

Folosirea autorizata, legala si competenta a detectoarelor de metale poate evidentia artefacte importante pentru definirea sitului si-mai ales!-pentru periodizarea acestuia;

102

Din practica noastra,folosirea detectoarelor de metale trebuie derulata sub control al autoritatilor,deoarce exista posibilitatea unor descoperiri importante,nedeclarate.

D.5.d. ANALIZE GEOLOGICE IN ARIA PRAVETS.

sectiune naturala in stinca pe care este amplasat situl Pravets

Specialistii geologi pot identifica structuri specifice importante pentru sit (pesteri de fisura cu rol de cult, stanci monumentale, urme ale miscarilor tectonice, stanci rectificate).

D.5.e. SECTIUNI IN STRUCTURI ALE SITULUI.

masuratori si cartari GPS pe calea de acces spre sit

103

Segmentul de drum roman deja identificat trebuie neaparat analizat si din punctul de vedere al unei sectiuni transversale in el,capabila sa furnizeze adte importante privind periodizarea sitului ;

Se recomanda si practicarea de sectiuni transversale in TOATE caile de acces spre sit,dintre care unele sunt pretabile a fi vechi drumuri romane acoperite si dislocate de micari tectonice sau de alunecari de teren,deja demonstrate in aria sitului;

O sectiune in amplasamentul prezumat al „portii” din nordul sitului ar putea clarifica existenta si importanta acesteia sau-cel putin!- structura zidului apropiat pana sub nivelul de calcare al sitului si chiar sub fundatia zidului(cautam eventuale dovezi ale unor structuri mai vechi,reutilizate,tipice pentru siturile multi-strat,cum este situl arheologic Pravets;

O sapatura de sondaj in „poiana cu sageti” poate clarifica rolul acesteia ca si depozit de arme/ascunzatoare sau drept teatru de lupta pentru o ambuscada;

O sapatura de sondaj,decisa numai in cooperare cu specialistul geolog,in nordul sau vestul sitului,in inima masivului stancos etalat,ar putea clarifica posibilitatea existentei unei necropole tracice sau chiar mai vechi in acest loc.

Deasemeni,este posibila si o sectiune la nivelul unei dintre constructiile exterioare sitului,pentru a evidentia destinatia acesteia si eventuale artefacte inca aflate acolo;

O sectionare a zonei din „fata” zidului extern din nord-vest(cel cu „coltul rotund” si cu „gurile de dren” prezente aici),ar putea etala complexitatea roulului avut de acest zid,pe care il consideram cu totul deosebit din punct de vedere arheologic.

E. STRUCTURA DE PREZENTARE A SITULUI PRAVETS IN PROFIL DE TURISM.

fiecare reper arheologic are o poveste de spus

104

E.1. ELEMENTE DE INTERES TURISTIC IN ARIA SITULUI ARHEOLOGIC.

ziduri masive,trepte trainice,stanci pretutindeni

E.1.a. SITUL ARHEOLOGIC DIN PRAVETS.

poarta” din sud-estul sitului,cale de acces antica in fortificatie,eventual conexata cu drumul antic(roman) deja identificat;

structurile de zidarie/fundatii din stanga „portii” de sud-est, in aria de vest a sitului ,dimeniunile impresionante ale acestora, paralelismul bizar al unor fundatii separate prin spatii reduse, integrarea suprtului stancos al muntelui in structura constructiilor de pe sit;

(optional) structurile de zidarie din dreapta „portii” de sud-est,inca in curs de exploatare stiintifica,identiifcarea unor structuri in profunzimea raie de est a sitului,inca neprelucrate stiintific,depozitul de caramizi romane identificate pe sit si rolul acestora in realizarea de alee de acces sau podea in interiorul unie locuite privilegiate;

centrul sitului etaleaza un fragment din structurile tracice identificate deja pe sit,diferentiate de cintextul structural de tip roman prin modul realizarii fundatiilor si liantul folosit;

105

tot central este plasata si fundatia unei cladiri fara usa(probabil acoperita cu planseu din lemn, cu intrarea prin partea superioare a acestuia), destinatia depozitarii de resurse perisabile de hrana;

in vestul ariei centrale se poate indica locul descoperirii unor vase mari de lut cu rol evident de depozitare a alimentelor;

aria de nord-vest a sitului,curba de nivel inferior platoului,unde se pot evidentia ziduri defensive masive,in care sunt practicate,pe fata externa a acestoar orificii pretabile pentru suporti din lemn sau chiar guri de dren pentru evacuarea excesului pluvial;
(optional) posibila pozitionare a „portii” de nord a sitului,cu deschidere spre calea de acces spre sit,profund modificate de alunecari de teren si miscari tectonice;

(optional)in aria externa de est a sitului arheologic,pe o curba de nivel inferioare acestuia,se pot prezenta turistului fundatiile dislocate ale unor caldiri cu rol de depozit sau locuire,frecvent descoprite adiacent unor fortificatii antice;

in aria de nord a sitului se etaleaza integrarea suportului stancos al muntelui in structura zidurilor interne si chiar prezenta unui contra-fort de stabilizare a zidului;

deci situl este accesat prin ramnificatia de drum antic de pe curba de nivel superioara,prin „poarta” deja identificata,parcurge aria de vest a sitului,apoi centrul in platou al fortificatiei,coboara pe curba de nivel inferior din nord-vestul sitului si iese din sit prin prezumata „poarta „ de nord a acestuia,pe calea de acces nordica,ram iferior al drumului principal spre sit,profund modificata de alunecarile d eteren si miscarile tectonice.

incercarea de asimilare a structurii sitului

E.1.b. CAI DE ACCES IN SITUL DE LA PRAVETS.

106

pasi spre necunoscut

=din drumul principal care parcurge valea adiacenta sitului,dinspre locatia Borovets,se ramnifica un drum secundar,in stare relativ buna,care se indrepat spre estla poalele masivului muntuos pe care este amplasat situl.In plina ascensiune a drumului secundar,din acesta se desprinde ,tot spre est un drum forstier,accesibil mijloacelor auto,care conduce,in directia nord,spre dealul sitului arheologic.La punctul de amenajare a locatiei cinegetice,drumul forestier este inlocuit de un drum de picior,accesibil totusi vehiculelor speciale sau cu tractiune animala,care ocoleste situl de pe creasta prin stanga muntelui,prin vestul sitului,apoi urca dificil,prin zone dislocate de alunecari de teren si seism,printre stanci masive,dar si numeroase pietre desprinse din structurile de zidarie ale fortificatiei.Acest drum depaseste situl,spre nord,apoi se intoarce la sit ,printr-o poteca de picior,strabate zona de nord a sitului, printre stanci masive si acceseaza situl print-o ipotetica „poarta”,neidentificata pana in prezent.
=tot pe drumul descris mai sus,in vestul sitului si in punctul de maxima apropiere de latura de vest a acestuia,se ramnifica un drum de scurtatura spre sit,cu ascensiune brusca si neamenajata,finalizat in segmentul deja identificat de drum roman ,de unde se poate accesa dificil „poarta” de sud-est a sitului,acoperita cu materiale de constructii prabusite de pe sit si excavatiile arheologice din aceasta zona.
=din tot traseul descris,drumul forestier care acceseaza situl,pornind din drumul asfaltat secundar,este balastat si stabilizat pentru autovehiculed e teren sau cu tractiune animala,dar numai pe ramnificatia estica a acestuia,care acceseaza situl dinspre sud,se pot identica vestigii ale drumului roman,cu o latime medie de 120 cm,format din pietre stabiliztae si chiar reparate acolo unde drumul a prezentat tendinta de alunecare spre vest,pe panta abrupta a dealului.
=traseul spre sit este constituit deci de drumul principal asfaltat dinspre Borovets ,care strabate valea spre nord,apoi de ramnificatia secundara a acestuia,tot asfaltata(conduce la o locatie speciala din zona!),apoi de ramnificatia de drum forestier care tinteste spre nord ,cu ocolire spre est si continua de la cabana cinegetica,de unde se transforma in drum

107

de picior,si ocoleste situl prin vestul dealului,dar se ramnifica in punctul cel mai aproiat de sit printr-o scurtatura dificila care intersecteaza segmentul de drum roman identificat,intra prin „poarta” de sud-est a sitului si iese prin nordul acestuia,printr-on poteca de picior dislocata de alunecarile de teren si seisme,care coboara prin vestul sitului pana la punctul de ramnificatie a drumului de picior consemnat mai sus,apoi s eintegreaza in drum comun cu segmentul initial descris,spre locatia Borovets,punctul terminus/de start ale excursiei tematice.

E.1.c. PUNCTUL DE START-BOROVETS.

muzeul ca o casa…

=muzeul de istorie din Borovets este o caldire moderna,plasata in centrul civic al orasului si flnacat de esplanada amenajata,pretabila la derularea unor evenimente (targuri populare,expozitii de artizanat,spectacole traditionale locale) cu impact in prezentarea turistica;
=muzeul are facilitati moderne si bine intretinute in beneficiul vizitatorilor,si are un bun circuit interior de vizitare cu exponate etalate in vitrine exterioare traseului devizitare si un grup de vitrine ca si nucleu central,in jurul caruia se roteste trasul intern de vizitare a muzeului;
=la intrare se afla un punct de receptie,identificare si activitati specifice muzeului,la stanga acestuia o arie de protocol,relaxare si studiere,la dreapta accesul spre grupurile sanitare si-central-accesul in muzeul propriu-zis;
=dupa parcurgerea traseului intern de accesare a expozitiei de baza a muzeului,se poate folosi si o mini-sala de conferinte,confortabila si integrata in circuitul de vizitare a muzeului,unde se pot audia preznetari de specialitate sau vizualiza filme tematice ;
=exponatele sunt bine selectionate,mixate cu texte explicite,harti si schite de reconstutire;
=central,in expozitia de baza sunt amplasate replici funerare si reconstituiri sugestive;

108

=imediat in exteriorul muzeul este o parcare si punctul de start pentur drumul de acces spre situl arheologic Pravets;

Muzeul necesita un program de activitate in week-end si prezentare exponatelor in limbi de larga circulatie internationala(bulgara,engleza,germana,franceza ,cel putin!).

E.1.d. ALTE SITURI VICINALE SITULUI DE LA PRAVETS.

strategii defensive in Balcani

sit subjacent sitului arheologic Pravets este complexul de cladiri cu deatinatie civila(depozit,adapost,locuinta) din parte exterioara de est a sitului,pe curba de nivel inferior,inca in curs de cercetare arheologica;

sit subjacent sitului arheologic Pravets,in partea externa de nord a acestuia,care cuprinde calea de acces modificata spre „poarta” de nord si complexul de stanci dislocate,pretabil pentru necropola,inca in curs de cercetare;

tumul relativ vicinal sitului,a carui sectiune arheologica probeaza antecedentele seismice ale zonei;

sit subjacent sitului arheologic Pravets, la baza muntelui , spre sud, pe care este locat situl, denumit conventional „poiana cu sageti” (depozit de arme, lupta, ambuscada?);

lant de fortificatii pe directia de plasare a masivului muntuos pe care este amplasat situl arheologic Pravets,compus din fortificatii similare acestuia(Chertigrad,Ostrum si Urvich),parte a lantului defensiv balcanic;

fortificatie din lantul muntuos ,la vest ,opozit sitului Pravest(Kale/Elin Pelin), dovada materiala a multiplelor lanturi defensive de fortificatii din Balcani;

drum roman prinicpal(prezumat!) in valea adiacenta sitului,la vest de acesta,pr ruta Botevgrad-Etropole;

exploatre miniera de suprafata(cupru) in sud-vestul sitului,relativ vicinal acestuia,posibil motiv de amplasare ale acestor structuri militare de protectie a resurselor minerale si a drumurilor comerciale/militare din zona, precum si de semnalare a intruziunii inamice/barbare.

E.1.e. NECROPOLE,TUMULI SI ASEZARI CIVILE IN ARIA PRAVETS.

109

amplasari nefiresti de stanci in nordul sitului

tumul relativ vicinal sitului Pravets,care atetsta miscarile tectonice din zona;

pesteri de fisura pe versantul vestic al muntelui pe care este plasat situl

Pravets,unele par obturate artificial,pentru protectia mormintului(?!);

zona de masiv stancos dislocate prin alunecare sau clivj seismic in nordul sitului

Pravets,pretabila pentru necropola,aflata inca in curs de cercetare.

Prezenta unei necropole in zona unui sanctuar tracic ar fi justificata logic, dar nu este inca confirmata de catre specialisti.

Prezenta unui tumul in realtiva vecinatate a sitului Pravets poate sustine acesta ipoteza.

E.2. ELEMENTE DE INTERES IN ARIA GEOGRAFICA A SITULUI ARHEOLOGIC.

110

zona Pravets poate ascunde inca multe surprize stiintifice

E.2.a. VALEA SUPRAVEGHEATA DE FORTIFICATIA DE LA PRAVETS.

valea si paznicul ei-fortareata Pravets!

Din punct de vedere al reliefului, Balcanii sunt segmentati de lanturi muntuoase lungi,pe directia est-vest,care delimiteaza intre ele vai largi,cu aceeasi orientare geografica;

Inca din cele mai vechi timpuri aceste facilitati geografice au fost identificate,folosite si dezvoltate pe doua planuri:

=planul inferior,unde era plasat drumul propriu-zis,cu destinatie comerciala ,miltara sau mixta;
=planul superior, unde erau amplasate punctele fortificate de supraveghere, monitorizare, verificare,taxare si protectie a traficului de pe drumul principal adiacent;

111

Imperiul roman avea o intinsa retea de drumuri de toate tipurile (comerciale, militare, imperiale si mixte),care legau centrii vitali ai Imperiului cu provinciile acestuia sau faceau jonctiunea cu drumuri similare din Asia,Africa si Europa;

Valea adiacenta sitului Pravets adapostea un drum principal roman de conexiune cu Mediterana, Asia si nordul Europei, destinat schimburilor comerciale taxabile, deplasarii unitatilor militare si-nu in ultimul rand!- valorificarii resurselor minerale din relativa vecinatate a lantului fortificat defensiv.

Valea prezenta si prezinta multe asezari civile, avand conditii favorabile dezvoltarii acestora. De aici si posibilitatea refugierii populatiei civile din vale la adpostul fortificatiilor romane de pe culme sau (putin probabil!) chiar in interiorul acestora.

E.2.b. LANTUL DE MUNTI PE CARE ESTE AMPLASATA FORTIFICATIA PRAVETS.

un drum roman pe sub poale de munte

Muntii din Balcani erau un obstacol natural in calea intruziunii barbare si locurile inguste de trecere erau pazite de fortificatii romane de tipul Ihtiman;

Acesti munti permiteau totodata si amplsarea pe culmi de lanturi fortificate defensive multi-rol,inclusiv cel de semnalare a primejdiei identificate in vale;

Acesti munti reprezinta o sursa uriasa de materiale de constructie (piatra,lemn), precum si importante resurse minerale,atat d enecesare Imperiului;

Asezarea acestor lanturi de munti in siruri paralele,orientate est-vest a permis strategia crearii unor lanturi defensive succsive care au conservat prezenta romanilor in zona,chiar si sub impactul devastator al navalirilor barbare din nordul Dunarii.

Aceste elemenete geografice importante pot si trebuie folosite in prezentarea turistica a sitului Pravets,parte integrata a sistemului .

E.2.c. ZONA MONTANA ADIACENTA SITULUI PRAVETS.

112

o tara de munti,un munte de istorie!

Situl arheologic Pravets este amplasat pe un masiv stancos,acoperit cu un strat subtirte de pamant si de o bogata vegetatie forestiera.
Cunoscand preferinta romanilor pentru spatii deschise,nu este exclus ca,in antichitate,versantii muntelui sa fi fost despaduriti artificial,pentru extinderea ariei de supraveghere, obtinerea de material de constructie(lemn) si utilizarea lemnului ca si sursa de incalzire in fortificatie.
Padurea prezenta in zilele noastre in areal este pretabila turismului montan si chiar unor activitati sportive(drumetie,vanatoare).
Muntele ofera puncte de panoramare deosebite,in toate directiile.
Acest munte este integrat in lanturi muntoase, sursa de dezvoltare a turismului montan, istoric si cinegetic, functie de optiunile turistului in acest sens.

E.2.d. MODIFICARI IN STRUCTURA GEOLOGICA A ZONEI PRAVETS.

113

stanci dislocate in nordul sitului Pravets

Masivul stancos pe care este amplasat situl Pravets este plin de fisuri ,dislocari si alunecari de tren,doar partial stabilizate de padurea deasa de pe munte;

Apar mici pesteri de fisura sau ingramadiri haotice de bolovani instabili,gata sa se rostogoleasca la vale;

Structura multi-strat a rocilor are orientari spatiale din cele mai diverse,dovedind forte puternice(seism) care au dterminat schimbari de pozitie,dislocari sau chiar fragmentari ale acestora;

Evident,aceste stanci au constituit principala sursa de realizare a fortificatiei romane, a drumurilor romane sau-in sens mai larg, sursa valoroasa de minerale(cupru);

Exista ipoteza(neverificata inca) a adapostirii la poale de stanca sau in pesterile mici a unei necropole pre-romane,posibila atractie suplimentara pentru turistul tematic.

E.2.e. FAUNA SI FLORA AREALULUI PRAVETS.

114

ultimul paznic de la Pravets

Cadrul natural din aria sitului Pravets este ideal pentru turismul montan,dar si pentru includerea de momente de recreere si odihna pe traseul de vizitare istorica a sitului;

Padurea deasa, iarba aspra ,tufisurile luxuriante si muschiul/lichenii ,crescut pe stancile masive, creaza un decor de neuitat.

Este un cadru adecvat pentru vanatul marunt si mediu,cu toata prezenta sacaitoare a insectelor (tantari, bondari, viespi),potential pericol pentru turistul neavizat;

Am semnalat numai soparle viu colorate si nu am observat prezenta serpilor de orice fel in zona;

O necesitate pur peisagistica este regularizarea padurii salbatice si anarhice din aria sitului Pravets,preventia focului deschis ,precum si defrisari controlate si parcelare care sa permita exploatarea si etalarea sitului.

E.3. ELEMENTE DE INTERES IN EXTERIORUL SITULUI ARHEOLOIC, COMPLEMENTARIZARI ASUPRA VALORII ACESTUIA.

115

asteptand cu nerabdare intilnirea cu situl

E.3.a. CAI DE ACCES ANTICE SI MODERNE IN ARIA PRAVETS.

ruta GPS a evaluarii sitului Pravets

=ruta GPS alcatuita in explorarea zonei Pravets evidentiaza la sud drumul comun forstier, ranificarea acestuia pe alte doua cai de acces la sit,corespunzatoare celor
„porti” de acces si cautarile amnuntite in afara sitului pentru identifcarea unor formatiuni arheologice noi;
=deosebit de intersant este segementul de ruta pe axa nor-vest/sud-est din dreapta hartii, pe care il asumam,cu mare probabilitate drept singura cale romana de accesare a sitului,posibila fi prelungita descendent si cercetata de catre specialisti pentru confirmare.in acets segment este cuprins-de altfel!-si drumul roman deja identificat!

116

E.3.b. STRUCTURI GEOLOGICE ADIACENTE SITULUI PRAVETS.

stanci prabusite pe versantul abrupt

Este absolut necesara expertitza specialistilor geologi in caracterizarea structurii geologice a locatiei Pravets si semnalarea, catre specialisti a eventualelor anomalii (pesteri,dislocari seismice,clivaje,prelucrari umane brute).

E.3.c. FORTIFICATII SIMILARE APROPIATE SAU COMPLEMENTARE SITULUI DE LA PRAVETS.

sudul Dunarii este intesat de structuri defensive romane organizate in lanturi de aparare

117

E.3.d. ASEZARI CIVILE IN ARIA SITULUI.

cabana cinegetica in aria Pravets

Au fost si sunt prezente in zona asezari civile(sate) de munte,cabane izolate(vanatoare?)
si urme ale activitatilor acestora(pasuni,exploatari forestiere).
Sunt prezumate ,si chiar partial identificate, asezari civile vechi in aria sitului Pravets, indeosebi la baza dealului pe care este amplasat situl.
Preliminar realizarii animatiei sitului,trebuie stabilit,cu ajutorul specialistilor de la Muzeul din Borovets daca aceste asezari au importat materiale de constructie de pe sit sau daca exista dovezi stiintifice ale existentei asezarilor vechi,pentru a fi adaugate in circuitul „mare” al traseului turistic pe sit, functie de importanta lor turistica sau istorica.

E.3.e. TURISMUL MONTAN.

118

coborand spre structurile inferioare ale sitului arheologic

Avantajele turismului montan sunt evidente pentru orice turist;incepand cu simpla petrecere a timpului liber in cadrul viu colorat,intens oxigenat si favorizant pentru efortul fizic moderat,pana la trasee montane destinate sportului extrem, schi, sanius, parapanta-toate ofera ,de sine statator sau complementar accesarii unui alt tip de obiectiv turistic(etnografic,istoric),o sansa in beneficiul turismului ocazional sau organizat,favorizand aparitia prestatorilor de servicii turistice si dezvoltarea economica a zonei respective.
Situl Pravets este amplasat intr-o pozitie geografica care favorizeaza turismul montan simplu,sub forma de drumetie montana,vizualizare a panoramelor din mai multe puncte de pe sit,precum si eventuala participare la halte de ajustare,recreere,recuperare si catering,cu sau fara profil traditional/etnografic.
In oricare dintre traseele propuse pentru accesarea pe situl arheologic,
=traseul „mic”, de acces direct la situl arheologic, prin care se traverseaza padurea de pe versantul de vest, cu punct de ajustare la cabana cinegetica de la baza dealului;
vecinatati semnificative ale sitului;
=traseul „mediu”,care extinde vizualizarea zonei la
=traseul „mare” care include obiectivele istorice similare sitului, plasate in acelasi lant muntos(de la Chertigrad la Urvich), poate si Kale,
se pot aplica elemente de turism montan(din punct de vedere al sistematizarii animatiei sitului Pravets,aceasta forma de turism-montan-este cuprins in „POARTA PADURII FERMECATE „ traseul permite vizualizarea padurii, a florei si faunei locale,a formatiunilor geologice prezente in areal, chiar si unele locatii de interes arheologic („poiana cu sageti”);

Alaturi de turismul istoric si cel etnografic,turismul montan este parte deja acceptata a valorifcarii proiectului turistic Pravets,subsumat obeictivului istoric desemnat.

E.4. PREZENTAREA NON-VERBALA A SITULUI ARHEOLOGIC.

119

panorama de vest a sitului

E.4.a. SEMNALARI,GHIDAJE SI HARTI PE CALEA DE ACCES.

drumul serpuieste printre paduri si stanci

In prezent,traseul dintre Borovets-Pravets si situl arheologic nu are nici o forma optima de ghidaj sau prezentare a sitului.
Pe toate etapele traseului,se propun forme de prezentare non-verbala a sitului,forme de ghidaj si forme neconventionale de animatie(replici,simulari,jocuri).
Toate aceste forme de animatie se adreseaza turistului in:

120

mai multe limbi de circulatie internationala;

prezinta date de contact ,inclusiv pentru apeluri de urgenta(in caz de accident!);

au caracter simplificat si sugestiv,rezistente la impactul de mediu si vandalizari.

„POARTA OSPITALITATII BULGARE” (care include muzeul,targul etnografic si expozitia de artizanat+lac/parc/hotel/restaurant) este semnalizata abundent cu:
harta generala a zonei cu marcarea obiectivelor turistice, indeosebi a celui principal-situl arheologic Pravets;
harta traseului tematic care leaga Borovetsul (punct de start) cu situl Pravets, inclusiv cu cele trei niveluri propuse (mic-mediu-mare!) pentru traseu, cu semnalarea deosebita a sitului arheologic;
harta facilitatilor pentru turisti(parking,grupuri sanitate,acces telefon/intrenet);
prezentarea comlplexa(text+imagine) a muzeului Borovets;
prezentarea targului etnografic si a expozitiei de artizanat;
reguli anti-vandal,contacte de sprijin,rute transport.
Targul etnografic/expozitia de artizanat,eveniment bi-anual organizat de administratia locala,poate implica turistul in jocuri populare specifice,prepararea hranei, realizarea de produse hand-made,testarea de costume si traditii locale.
Muzeul poate organiza(pe langa prezentarea clasica a exponatelor),conferinte tematice, filme,oferte de harti,pliante,DVDs/CDs cu tema istorica,mai ales prin programul de activitate a muzeului,in week-end.

E.4.b. SEMNALARI,GHIDAJE SI HARTI IN SITUL PRAVETS.

un sit dens in structuri diverse

121

puncte de semnalare/ ghidaj/ identificare/ prezentare cu caracter general/
individual/ personalizat a sitului arheologic Pravets:
=in punctul de start,langa muzeul din Borovets;
=in punctul de acces la mijlocul de transport spre sit;
=in punctul de start al drumului forestier(inclusiv la toate intersectiile dintre drumul principal/ drumul secundar+drumul secundar/drumul forestier+drumul forestier/poteca de picior);
=la intrarea in „portile” VALEA FARA-DE –SFARSIT+PADUREA FERMECATA + A TIMPULUI TRECUT si(optional) la p.CETATILOR INLANTUITE;
=la „poiana cu sageti”;
=la segentul deja identificat de drum roman,in sudul sitului;
=la ruinele civile din exteriorul sitului,in estul acestuia;
=la „poarta” djea descoperita din sud-estul sitului;
=la structurile de zidarie din estul sitului,imediat la stanga(interior) „portii” de sud;
=la depozitul de caramizi,superior structurilor de zidarie sin estul sitului;
=la ruinele zidului tracic din centrul sitului;
=la fundatia fara usa,din centrul sitului;
=la locul identificarii vasloe din lut cu rol de depozit alimentar din centru-est;
=la contrafortul din nordul sitului;
=la zidul extern inferior din nord-vestul sitului;
=la „gurile de dren” din zidul extern din nord-vest;
=le presupusa „poarta” din nordul sitului;
=la initierea drumului de picior din nordul sitului.
harti si alte semnalizari:
=la punctul de start(Borovets)
=la intrarea in sit,prin „poarta” de sud-est;
=in centrul sitului,langa sanctuarul tracic;
=pe nivelul defensiv inferior din nord-vestul sitului.
texte ample sau inter-active(cu explicatia pe verso!):
=in punctul de start(muzeul Borovets);
=la intrarea si iesirea din sit;
=in centrul sitului.

E.4.c. REPLICA,SIMULARI SI RECONSTITUIRI. REPLICA:

caruta antica,plina cu materiale de constructie,la segmentul de drum roman deja identicat,in punctul de reparatie a acestuia+gramada de pietre simaterial de umplutura pentru repararea acestuia;

vatra de foc la nivelul constructiilor exterioare sitului,in estul acestuia,pe versant;

poarta de lemn,la nivelul „portii” de sud-est a fortificatiei;

vas/e mare pentru depozitat alimente,la locul descoperirii celui autentic in centru-stanga sitului;

122

varnita si materiale de constructie la imediat-stinga dupa intrarea in sit prin

„poarta” de sud-est;

palisada din lemn pe zidul exterior al nivelului defensiv inferior din nor-vestul sitului;

legaturi cu lemne pentru foc-diseminat ,pe traseu si in sit;

foisor/turn din lemn pentru observatia vaiisi semnalarea cu foc a primejdiei, in vestul sitului, interior acestuia.

steaguri romane pe zidurile exterioare ale fortificatiei; RECONSTITUIRI:

podina de patrulare sprijinita pe console din lemn in exteriorul zidului defensiv din nord-vestul sitului,la nivelul „gurilor de dren”;

piesa de cult in latarul sanctuarului tracic,dupa modelul original aflat in muzeul din Borovets;

planseu-podea din lemn masiv cu trapa de acces verical cu scara peste fundatia fara usa din centrul-stanga sitului;

scara din lemn masiv pentru acces pe creasta zidului defensiv din nivelul inferior din nord-vestul sitului;

vatra de foc cu pirostrii in sit(aleatoriu)+vas roman din lut,alaturat vetrei. SIMULARI:

patrula romana care perimetreaza zidurile defenive,prin interiorul acestoar;

soldati romani in jurul vetrei,mancad si odihindu-se;

calaret trac in patrula,la baza dealului,pe traseul de picior.

123

nord-vestul sitului,palierul inferior

E.4.d. WORK-SHOP-URI INTERACTIVE.

un colt cu probleme in nord-vestul sitului

WORK-SHOP-uri in muzeul din Borovets:

prelucrarea primara a unui artefact descoperit pe situl arheologic;

reconstituirea uni artefact ceramic fragmentat;

desenarea si dimensionarea unui artefact;

evaluarea unui artefact.

WORK-SHOP-uri in targul etnografic de la punctul de start:

dansuri populare bulgare;

alai de nunta sau alt obicei etnografic local;

testarea portului popular local.

WORK-SHOP-uri din expozitia de mestesuguri si artizanat:

roata olarului/tesutul la razboi,cioplitul lemnului la dalta/barda;

ornamentarea prin incizare,pictura si adaugare de material pe o piesa artizanala. WORK-SHOP-uri cinegetice:

prezentarea si testarea echipamentului cinegetic(fara arma de foc!);

dejun vanatoresc la cabana.

WORK-SHOP-uri istorice pe situl Pravets:

patrula militara pe perimetrul sitului,observarea vaii,verificarae portilor;

ritual tracic funerar(!).

E.4.e. DEPOZITE DE SUVENIRURI IN BENEFICIUL TURISTILOR.

124

fiecare fragment poate avea valoare lui

Se poate constitui un depozit de material fara valoare arheologica,format din fragmente de ceramica,sparturi de caramida sau piatra care sa poata fi accesat de catre turisti,care pot retine in mod rezonabil,unele artefacte,ca si suvenir.
La nivelul punctului de start(muzeul Borovets)se paote constitui un punct de vanzare cu suveniruri,replici si materiale promotionale.

E.5. PREZENTAREA VERBALA A SITULUI ARHEOLOGIC.

cooperarea exemplara intre arheologi,arhitecti si promotori ai sitului

E.5.a. STRUCTURA PREZENTARII VERBALE A SITULUI PRAVETS.

125

atinge-ma!,gusta-ma!,miroase-ma!

ANIMAREA VERBALA A SITULUI:

POARTA OSPITALITATII BULGARE

prezentarea cu caracter general la nivelul punctului de start:

=denumirea,structura si istoria sitului;
=periodizarae sitului;
=cercetarea arheologica sitului si rezultatele acestei cercetari;
=importanta sitului,conexiunile lui istorice,valoarea acestuia ca si obiectiv turistic.

prezentarea din muzeul de istorie din Borovets:

=rolul si importanta muzeului de istorie;
=implicarea muzeului in cercetarea stiintifica a sitului arheologic din Pravets;
=prelucrarea si expunerea artefactelor din sit;
=documentarea sitului arheologic(filme,pliante,harti).

prezentarea din targul etnografic si expozitia de artizanat/mestesugaresc:

=traditii populare si izvoarele acestora,pe lan local;
=explicarea structurii si semnificatiei dabsului popular;
=tehnici perene in mestesugurile populare bulgaresti;
=explicarea structurii costumului popular local.

POARTA VAII FARA-DE-SFARSIT

prezentarea traseului spre sit:

=elemente de relief prezente pe traseul spre sit;
=corelarea reliefului cu istoria sitului arheologic;
=resurse minerale in zona,posibila determinare a prezentei fortificatiilor romane;
=rolul reliefului in dezvoltarea unei civilizatii locale,de ocupatie si de intruziune in areal.

POARTA PADURII FERMECATE

prezentarea cadrului natural care inconjura situl:

=structura cadrului natural in care este amplasat situl Pravets(fauna si flora);
=resursele cinegetice ale cadrului natural din sit;

126

=structura geologica a zonei si modificarile acesteia;
=resursele turistice ale zonei naturale Pravets.

POARTA TIMPULUI TRECUT

prezentarea sitului arheologic:

=date topografice si de amplasament georgrafic a sitului arheologic;
=periodizare sitului si descrierea fiecarei perioade dovedite a fi existat pe sit;
=prezentarea reperelor semnificative ale sitului arheologic;
=tehnici de constructii pe sit,adaptarea acestora la resursele locale,solutii tehnice;
=facilitatile oferite de sit,in fiecare epoca din structura istorica a acestuia;
=vecinatati si conexiuni ale sitului Pravets;
=perspectivele sitului sub aspect stiintiic si turistic.

+(optional) POARTA CETATILOR INALNTUITE

expandarea traseului „mediu” la traseul „mare” functie de optiunea grupului de turisti(tumul,fortificatii similare,mina de cupru)

E.5.b. CENTRE DE GREUTATE SI FOCUSARE IN PREZENTAREA SITULUI PRAVETS.

arheologul si turistul curios

favorizarea rolului multiplu strategic al fortificatiei prin elemente de relief inconjurator;

inventarul resurselor locale si utilizarea lor pe locatia Pravets;

integrarea sitului Pravets in lanturile defensive romane din Balcani;

standardizari si algoritmi in arhitectura, construirea si folosinta fortificatiei
Pravets;

adaptarea la resurse pe situl Pravets;

structura multi-strat a sitului arheologic si detalierea acesteia;

time-line-ul sitului Pravets si detalierea acestuia;

127

importanta sitului arheologic de la Pravets;

Drumuri antice si importanta lor;protectia,supravegherea si taxarea acestora. E.5.c. ELEMENTE SURPRIZA PE SITUL ARHEOLOGIC DE LA PRAVETS.

masuratori pe drumul de acces

Este o fortificatie romana sau o cetate?

Cate drumuri romane de acces in fortificatie sunt?

Cate fortificatii sunt pe sit?

Cate „porti” are fortificatia,unde sunt acestea si ce rol aveau ele?

Unde este sursa de apa potabila de pe sit?

Cum se realiza accesul intre fortificatiile din lantul defensiv?

Exista o necropola in vecinatatea sitului?

Unde este evul-mediu pe situl de la Pravets?

Cum poate fi asediata fortificatia si in ce scop?

Unde este fabrica de caramizi antice?

Unde este acoperisul cladirilor de pe sit?

Fortificatia era functionala tot timpul anului?

Erau acceptati refugiatii in fortificatie?

Unde sunt amprentele pe nivelul de calcare?

Existau contra-forti?

Padurea de pe versanti a fost permanent acolo si de ce?

Exista o pre-istorie a sitului?

Ce califica situl pentru permanetizarea prezentei umane din cele mai vechi timpuri?

Aceste „surprize” pot primi raspunsuri stiintifice in cel mai scurt timp,prin continuarea sistematica a cercetarii arheologice pe sit.

128

Prevenind abordarea acestor aspecte din partea turistului tematic, ele pot fi asumate cu rol speculativ ponderat stiintific, eludate abil in prezentarea verbala a sitului sau chir afirmate ca si inventar de provocari,in asteptarea unui raspuns din partea sepcialistilor.

E.5.d. PREZENTAREA INTER-ACTIVA A SITULUI.

descrierea specialistului poate clarifica structura

Unele semnalizari non-verbale prezinta frontal un text/imagine si o chestionare al carei raspuns turistul il poate accesa pe verso-ul semnalizarii.

Unele semnalizari non-verbale de repere turistice au arasat un cod numeric care confera vauchere suplimentare turistului ,convertite la nivelul punctului de start prin acordarea de bonus-uri tematice(DVDs,CDs,flyer-e,harti promotionale;

Turistul va fi incurajat sa atinga exponatele,sa le examineze sumar si precaut,sa poate realiza schite/fotografii si masuratori comparative ale acestora;

Turistul va completa,la incheierea vizitei,un chestionar de feed-back legat de calitatea prezentarii,a obiectivului accesat,de confortul facilitatilor,de intentia de revenire si comentarii /sugestii/critici personale;

Definirea unor structuri va fi ,initial,lasata la evaluarea argumentata a turistului tematic si abia ulterior corectata justificat de catre ghid;

Ponderea dialogului in prezentarea verbala va fi majoritara;

Pentru orice intrebare a turistului, acesta trebuie sa formuleze si un ipotetic raspuns, argumentat;

Turistul va fi antrenat in simulari(patrulari,supraveghere si activitati cotidiene;

E.5.e. INTREBARI SI RASPUNSURI,AFIRMATII PREVENTIVE(exemple!). (din ciclul: „ghidul intreaba ,iar turistul raspunde!”)

Era de preferat un asediu- parasirii fortificatiei de catre garnizoana acesteia?

129

Cum reactiona lantul defensiv la momentul unei intruziuni barbare?

Cum se putea observa deplasarea unei untiati militare inamice mari prin vale?

A fost abandonata fortificatia si din ce motive?

De ce este plasat sanctuarul tracic pe deal/munte?

Cum se obtinea piatra necesara constructiei fortificatiei?

Ce diferentiaza fortificatiile romane „de campie” de cele plasate pe deal/munte sau trecatori?

Care puteau fi rolurile unei fortificatii romane intr-un lant defensiv?

Ce lipseste din inventarul arheologic prezent al sitului Pravets?

Care sunt avantajele locatiei Pravets pentru traci/romani/medievali si…

contemporani?

orice amanunt are o semnificatie

F. DEATALII SI JUSTIFICARI IN PREZENTAREA TURISTICA A SITULUI PRAVETS.

F.1. UTILIZAREA VULNERABILITATILOR IN FOLOSUL PREZENTARII.

F.1.a. ENUMERAREA VULNERABILITATILOR SITULUI PRAVETS. VULNERABILITATI PERMANENTE:

Izolarea sitului arheologic Pravets;

Accesul dificil pe situl arheologic Pravets;

Lipsa sursei de apa potabila;

Monotonia structurala a sitului arheologic;

Costul relativ ridicat al valorificarii sitului arheologic in profilul de turism tematic;

130

Argumentarea controversata a valorificarii turistice a sitului arheologic

Pravets,mai ales in raport cu alte monumnete istorice similare acestuia;

Costul relativ ridicat al exploatarii stiintifice complete a sitului arheologic. VULNERABILITATI TEMPORARE:

lipsa tuturor facilitatilor pentru turism;

lipsa semnalizarii si ghidajului pe traseul spre situl arheologic;

lipsa protectiei la accident;

lipsa restaurarilor autorizate si a reconstituirilor pe situl arheologic;

lipsa prezentarii non/verbale a sitului Pravets;

lipsa sistematizarii sitului arheologic;

lipsa serviciilor turistice prin operatori specializati (transport, cazare, masa, recreere, promovare);

proiectul valorificarii turistice a sitului arheologic incepe de la „O”;

lipsa posibilitatii pentru apeluri de urgenta;

lipsa colectarii deseurilor de orice fel;

programul de functionare a muzeului din Borovets in week-end;

lipsa ofertelor turistice complementare;

lipsa promovarii turistice a sitului arheologic;

necesitatea continuarii exploatarii stiintifice a sitului arheologic;

lipsa mijloacelor de transport spre situl arheologic;

lipsa procesarii stiintifice moderne a sitului arheologic;

lipsa conexarii sitului cu obiective istorice similare din vecinatate;

identificarea precara a unor repere de pe situl arheologic;

lipsa partenerilor privati pentru proiectul public al includerii sitului in circuitul turistic inter/national;

abesnta cooperarii cu muncipalitati invecinate care detin situri similare,apte de conexare su situl arheologic Pravets.

VULNERABILITATI CONJUNCTURALE:

accesarea sitului numai in conditii meteorologice favorabile;

costul ridicat al accesarii sitului de catre turistul ocazional;

sincronizarea PORTII OSPITALITATII BULGARE cu activitatea turistica pe situl arheologic;

dezechilibrarea raportului cost/beneficii in cazul traseului turistic „mare”;

dificultatea integrarii vizitarii sitului intr-un circuit turistic regional.

F.1.b. CONVERSIA VULNERABILITATILOR IN AVANTAJUL PREZENTARII.

Strategia de prezentare si promovare turistica sitului arheologic Pravets trebuie bazata pe cat mai multe oferte turistice reale,al caror efect de sumatie pot induce o valoare crescuta a atractivitatii turistice a obiectivului;

Este necesara segmentarea traseului turistic in mai multe „porti”, realizand astfel diversificarea ofertei, combaterea monotoniei si a singulariatii tematice evidente a obectivului promovat;

Combaterea monotoniei tematice a obiectivului prezentat prin diversificarea ofertei turistice in profile complementare: etnografic, turism montan, muzeu, turism urban;

131

Atribuirea justificata pentru situl arheologic a termenilor de atractivitate ca:
=situl este „viu”,in plina exploatare arheologica;
=situl este „salbatic”,respectiv in stare pura ca si structura,context perisagistic,izolare;
=situl este-categoric!-un model/exemplu de fotificatie montana din lant defensic roman, caracteristic si definitoriu pentru Balcani;
=situl face parte dintr-o retea de exceptie:lanturile defensive romane din Balcani;
=situl este multi-strat,permite time-line-ul si are o bogata istorie proprie de etalat;
=situl suporta legende si enigme,ca si facoru suplimentar de atractivitate.

Atribuirea de fonduri Europene pentru valorificarea turistica a sitului arheologic Pravets poate co-interesa muncipalitatile deja eligibile pentru un parteneriat de proportii intr-un proiect similar,dar expandat;

Lipsa facilitatilor si a serviciilor poate atrage parteneri privati specializati.

F.1.c. APELUL LA CONTEXTE SI PROBABILITATI. CONTEXTE:

Contextul plasarii sitului arheologic Pravets intr-un lant defensiv roman accesibil este punctul forte al justificarii valorificarii turistice a sitului ,in profil tematic;

Contextul plasarii sitului arheologic Pravets intr-un cadru natural deosebit este- de asemenea!-un punct forte in eligibilitatea acestuia ca si obiectiv turistic important;

Contextul unui presupus efort comun al mai multor muncipalitati invecinate si eligibile pe proiect, poate conferi sitului arheologic Pravets brnd-ul turistic scontat.

PROBABILITATI:

Probabilitatea integrarii turistice a sitului arheologic Pravets cu resurse locale sau reduse este-practic!-nula!

Probabilitatea succesului in valorificarea turistica a sitului arheologic Pravets prin alocarea unor resurse Europene si prin parteneriate public-private depinde, vital,de realizarea unui studiu de fezabilitate realist si aprofundat(exista multe obiective turistice reabilitate cu resurse semnificative,care raman pustii prin lipsa de adresabilitate turistica,ignorat sau disimultat printr-un studiu de fezabilitate incorect);

Probabilitatea inversarii listei de prioritati turistice pentru situl arheologic Pravets depinde de modul in care va fi organizata si derulata POARTA OSPITALITATII BULGARE, care poate eclipsa obiectivul turistic principal, in favoarea ei;

Probabilitatea unui proiect de succes in prezentarea/ promovarea sitului arheologic Pravets, ca si obiectiv important pe harta turistica a Bulgariei, depinde de elementele supra-adaugate ale animatiei sitului:

=segmentarea traseului prin „porti” tematice, drept oferte
turistice de sine statatoare;
=atribuirea pozitiei de „back-ground” pentru cercetarea stiintifica a sitului arheologic, in favoarea etalarii animatiei acestuia;
=includerea in animatie a tuturor mijloacelor moderne,deja confirmate ca si fezabilitate in marile obiective turistice tematice(vezi modelulXanten!).

132

F.1.d. RASPUNSUL PRIN INTREBARE.

Exista raspunsuri universale/unice la orice intrebare legata de prezentarea verbala a unui obiectiv istoric in fata turistului tematic:

=ce altceva ar putea fi?

=aceasta este o ipoteza,in curs de clarificare!

=aveti deja un raspuns la intrebarea dvs.?

=cat este prejudecata si cat real inters in intrebarea dvs.?

=am putea dezvolta subiectul ceva mai tarziu?

=este aceasta o intrebare constructiva?

Principala vulnerabilitate a sitului arheologic Pravets este raspunsul perfectibil la intebarile turistului tematic. Aceasta necesita abordarea prezentarii verbale a sitului drept o etalare(conventional asumata, de la inceput!) a valorilor istorice ale acestuia, chiar daca multe sunt in curs de elucidare. Totodata, incadrarea in contex,a prezentarii sitului (geografic, istoric, ambiental) poate atenua structura rarefiata a unui raspuns stiintific asteptat;

Daca animatia unui obiectiv istoric este eficienta, atunci acesta trebuia sa beneficieze de un sub-strat real si valoros al animarii, reprezentat prin elemente materiale/ spirituale cu valoare stiintifica intrinseca, peste care, adugarea animatiei doar confera asimilarea informatiei si o reactie pozitiva asupra ei.Un strat prea

„gros” de promovare,peste un subiect modest,poate sa „crape” oricand si sa compromita prezentarea.Situl arheologic Pravets detine un portofoliu de subiecte deosbite, ignorate pana astazi ca si animatie turistica pe sit.De aici,carcaterul perfectibil al animatiei propuse, care trebuie ajustata „din mers”, mai ales prin feed-back-ul vizitatorului si al reactiei acestuia la prezentarea efecutata.

F.1.e. ASUMAREA SINCERA A VULNERABILITATILOR SITULUI.

Sunt cunoscute deja unele principii „de fier” ale promovarii unui subiect:

=farmecul fizic deficitar poate fi compensat prin farmecul unui comportament

deosebit;

=aprecierea unei carcateristici depinde de subiectivismul evaluatorului. Acest

subiectivism poate fi infuientat in beneficul unei aprecieri pozitive;

=o oferta extinsa si policroma poate estompa imperfectiunile fiecarui subiect , in

parte;

=multe evaluari depind de unghiul din care sunt evaluate!

Vulnerabilitatile reale ale sitului arheologic Pravets pot fi manageriate constructiv printr-o animatie adecvata,astfel:

=accesul lung, monoton si dificil la sit poate fi acoperit de oferta tursitica a
„portilor” tematice care segmenteaza traseul spre obiectiv;
=prezenta replicilor si a simularilor din teren, la nivelul sitului si al vecinatatilor lui imediate, poate completa un tablou istoric sugestiv in perceptia turistului tematic;
=abundenta de prezentari non-verbale a sitului, conceptul modern de editare ale acestora si judicoasa amplasare in teren, pot fi un bun castigat!

133

=asigurarea colaborarii specialistilor din muzeul Borovets este absolut necesara unei reustie , asumata in comun;
=cooperarea autoritatilor administrative locale (nu numai din Borovets/ Pravets) este necesara deasemeni.

Asumarea sincera a vulnerabilitatilor sitului Pravets este prima conditie pentru proiectul ambitios de animatie eficienta a sitului.

F.2. CONTROVERSA UNEI PREZENTARI BAZATA PE PROMOVARE IN DETRIMENTUL ACURATETII STIINTIFICE.

F.2.a. draft-PREZENTAREA STIINTIFICA A SITULUI.

Situl arheologic Pravets se afla in vecinatatea orasului Borovets, in care functioneaza muzeul de istorie si specialistii implicati in exploatarea arheologica a sitului.
Situl este accesibil si vizitabil in masura in care unele facilitati sunt partial realizate ,iar altele vor fi efectuate cu resurse locale sau fonduri Europene.
Situl arhelogic este plasat pe un varf de munte,intr-un cadru natural de exceptie.
Situl a dovedit locuirea acestuia din cele mai vechi timpuri si pana relativ recent, reprezentand un excelent punct de observatie asupra vailor si lanturilor muntoase adiacente, relativa apropiere de importante resurse minerale, un loc de refugiu sigur – prin izolarea sa si accesul dificil pe locatie, precum si un important punct strategic de monitorizare a cailor de acces principale din valea adiacenta.
Este prezumata folosirea locatie din pre-istorie,dar primele dovezi certe plaseaza rolul sitului drept lacas de cult tracic,prin prezenta unui sanctuar aici;
In perioada romana,situl este folosit pentru constructia unei fortificatii romane ca parte a unuia dintre lanturile de fortificatii defensive din Balcani, cu rol de protectie si supraveghere a drumului principal roman din larga vale adiacenta sitului,probabil si de taxare a traficului comerial pe acest drum,de observatie si semnalare a prezentei militare ostile a barbarilor in zona, precum si ca loc de refugiu pentru locuitorii asezarilor civile din vecinatatea fortificatiei.
Exista indicii si extrapolari privind locuirea temporara a sitului in perioada medievala, probabil in scop de refugiu sau adapost temporar.
Multe dintre materialele de constructie de pe sit au fost refolosite sau vandalizate de catre populatia civila din apropierea sitului, dupa decaderea rolului stratgeic pe care acesta l-a avut in perioada romana.
Fortificatia este asezata ,practic,pe un mic platou,in varful muntelui impadurit,si este inconjurata de un zid defensiv masiv,care prezinta doua porti de acces,dintre care una a fost deja confirmata de catre specialisti,in sudul sitului.
Pe calea de acces la sit s-a identificat un segment de drum roman.
In interiorul sitului au fost evidentiate mai multe structuri, intre care fundatiile mai , multor cladiri antice cu destinatie diversa, realizate si adaptate la/din resursa locala de piatra si cu lianti diferiti, adaptati deasemeni resurselor locale.
In exterior,in estul sitului,s-au identificat fundatii ale unor cladiri civile,folosite ca si adpost sau depozite.
Pe sit au fost evidentiate monede, ceramica diversa –integra sau fragmentara, sau materiale de constructie –caramizi,varnite.

134

Situl este inca in exploatare arheologica.
Situl prezinta modificari de structura prin vandalizari, alunecari de tren si miscari tectonice, ingreunand astfel sistematizarea cercetarii aprofundate.
Situl este un model/exemplu de fortificatie romana dintr-un lant defensiv de secol V e.n. In acelasi lant defensiv au mai fost deja identificate alte trei fortificatii similare,cu amplsament si rol similar celei din sit.
Alte descoperiri in afara sitului au fost incidentale si sunt inca sub evaluarea specialistilor.
Principalele artefacte identificate pe sit se afla in muzeul din Borovets unde sunt reabilitate si expuse in expozitia de baza a acestuia.

F.2.b. draft-PREZENTAREA DE PROMOVARE A SITULUI.

Potrivit legendei, la facerea Lumii, Balcanii si-au incretit fruntea sub soarele arzator al

Mediteranei.

Asa au aparut ,pe aceasta frunte, lanturi lungi de munti impaduriti si vai largi, curpinzand rauri si animale si oameni.

Iar din gropile sapate adanc in cheia vailor s-au nascut uriasi din arama,care au ales varfuri de munti pentru adapost si priveghere.

Vitejii traci au urcat piscurile semete si au inchinat ,prin altare, zeilor credinta si respectul lor fara de margini.

Iar trecerea timpului a croit in vai drumuri fara-de-sfarsit, batute de sandalele cohortelor romane, de rotile carutelor din lemn si de copitele cailor. Iar langa rauri de apa au aparut ,treptat,rauri de marfuri si rauri de scuturi,strajuite de spade si suliti din fier!

De undeva,de departe,trecand Dunarea albastra, fuioare de fum anuntau primejdii de moarte: venea tavalugul barbar, pe cai mici si iuti, puhoi, lasand in urma tristete si ruine. Atunci si-au amintit oamenii de lacasurile uriasilor din arama si au urcat-la randul lor-pe varfuri de munte,si au cioplit piatra acestora si au asezat acolo cetati sa infrunte dusmanul si sa apere pe cei supusi lor.

Si au ramas aceste cetati din piatra,crescute pe munte si din muntele chiar, drept aparare si refugiu, in veacul-veacurilor.

Dar timpul a continuat sa treaca, a netezit pietrele si prabusit zidurile.Iar oamenii evului de mijloc au urcat la cetatile uitate numai arar si pentru scurta vreme.

Iar astazi mai poti vedea, de esti pasare in zbor,hora lenesa a ruinelor pe munti, asteptind- zadarnic!-sclipitul de otel al armelor din vale.

Padurea fosneste sub vantul caldut, iarba se lupta sa treca printre bolovanii prabusiti,piatra cetatii se incinge la soare,iar norii fugari mangaie Blacanii unor alte vremuri,cu alti oameni si cu alte infatisari.

Poate doar noaptea,si asta numai in noptile cu Luna plina, pe locul cetatii uitate de timp,mai trece agale,obosit si fara de tinta,ultimul soldat roman din Pravets, cautand,totusi, un vizitator singuratic,caruia s-ai spuna Povestea!

Esti tu acel vizitator,straine?

F.2.c. ARMONIA INFORMATIEI STIINTIFICE IN RAPORT CU POPULARIZAREA ACESTEIA.

135

Pentru situl arheologic Pravets este nevoie,in vederea realizarii unei animatii de caliate a sitului, in beneficiul turismului tematic ,de adevarul stiintific, rod al activitatii specialistilor de la muzeul din Borovets, sistematizat, cat mai comlplet si bine argumentat,ca baza de plecare;

Acest adevar stiintifica permite plasarea animatiei non-verbale a sitului la locul potrivit,sub forma potrivita si-mai ales!-corelata cu subiectul la care se refera.

Transmiterea informatiei stiintifice este posibil a fi efectuata in cel putin patru moduri:
=sumar, sintetic , lapidar, telegrafic;
=prezentare extinsa ,care abunda de date si termeni stiintifici,etajata cronologic si cu descriptie axata pe dimensiuni,structura si destinatie;
=deschisa unor ipoteze ,interpretari sau speculatii stiintifice,cu prudenta si parcimonie;
=impletita armonios cu prezenta inter-activa a auditoriului, bazata pe dialog si implicarea acestuia.

Deoarece situl arhelogic Pravets inca isi cauta identitatea stiintifica si explicarea acestei identitati,prezentarea,animatia si promovarea sitului in profil turistic se va axa pe POVESTIREA acestuia,respectand fundatia stiintifica a elemntelor acestei povesti!

F.2.d. ELEMENTE AJUTATOARE PREZENTARII SITULUI.

Texte explicative,plasate langa repere atent selectionate,cu definiri cat mai putin romantate(altele decat cele de la Beglik Tash!);

Harti simplificate,plasate in puncte cheie,care sa integreze,in perceptia turistului obiectivul accesat in contextul vecinatatii si corelarii acestuia;

Replicile fidel realizate,sa fie accesibile in spatiile goale de reprere arheologice, completand astfel intelegerea si rolul acestora;

Simularile sa poarte amprenta unei realitati conventionale,creand o atmosfera sugestiva,alaturi de marcaje si replici si situl insasi,oportuna asimilarii mesajului tranmis de sit!

Repetam:ceea ce conteaza enorm este starea de sprit cu care turistul INCHEIE vizitarea sitului arheologi,dupa ce ,trecand-rand-pe rand!-prin astepatre,interes si obosela,ajunge sa –si doreasca sa mai vina acolo,inca o data,cel putin!

F.2.e. SOLUTIA UNEI PREZENTARI OPTIME A SITULUI.

Prin utilizarea adevarului stiintific, a marcajelor concepute prietenos, a sistematizarii sitului,ca atare,a replicilor fidele si evocatoare,a simularilor placut surprinzatoare si a unei prezentari verbale inter-active,
prin impletirea tuturor acestor forme de etalare a sitului arheologic,
se poate realiza o animatie de succes a unui sit arid, saracacios, monoton si dedicat- majoritar!- numai specialistilor!

F.3. NECESITATEA APLICARII DE PRINCIPII NE-CONVENTIONALE IN PREZENTAREA TURISTICA A SITULUI PRAVETS.

136

F.3.a. PREZENTAREA INTERACTIVA.

Prezentarea inter-activa este un concept relativ modern, categoric superior unie prezentari didacticiste,conventionale si apta pentru ajustarea la capacitatea auditoriului de a asimila prezentarea,deoarece se bazeaza pe feed-back-ul acestora.
Inter-activitatea este recomandata tuturor tipurilor de animatie pe situl Pravets,astfel:

In prezentarea verbala a sitului predomina dialogul, inversarea rolurilor ghid- turist, incurajarea de ipoteze si folosirea cunostintelor deja acumulate de catre turistul pasionat;

In prezetarea non-verbala se utilizeaza panouri cu text explicativ si solutii editate pe verso-ul acestora,de coduri numerice plasate pe panouri, alturate unor repere turistice ,precum si cerificarea acestor coduri inapoi,la punctul de start,prin acordarea de bonus-uri de promovare,prin integrarea turistului in simulari de patrule sau activitati curente,de epoca;

In alte segmente ale traseului spre sit,predomina integrarea turistului in dansuri si jocuri populare,la participarea acestuia la realizarea unor produse de artizanat sau la implicarea acestuia in datini,traditii si ritualuri populare bulgaresti;

Chestionarul final,completat de catre turist,poate ajusta unii dintre termenii prezentarii, in sensul adaptarii acesteia la nevoia de informare a turistului.

Recomandam ca web-site-ul de promovare a obiectivului turistic pe internet sa posede si un forum, atent administrat si moderat, pentru valorificarea comentariilor facute despre proiect.

F.3.b. PREZENTAREA LOGICA SI TRI-DIMENSIONALA.

Alaturi de sistematizarea cunostintelor stiintifice,logica intelegerii unui fapt sau logica prezentarii acestuia,este esentiala in comunicarea cu turistul tematic;

De exemplu ,este o corelare logica a circumstantelor geografice de amplasare a sitului Pravest si circumstantele istorice care au determinat acest fapt:locul este izolat,beneficiaza de acces dificil si de o perspectiva buna de panoramare a vaii adiacente ,prin altitudinea la care este situat,are resurse bogate de materiale de constructie,pentru mentenanta focului,este vizibil de la departare,deci este calificat complet pnetru o fortificatie de lant defensiv,chiar si in timpurile moderne,nu numai in antichitate.

Tot asa,este logic ca grosimea unui zid sa sugereze un zid inalt sau consolidat in scop defensiv;

Integrarea substratului stancos in structura unui zid ,este logica si ergonomica, totodata;

Este logic sa diferentiezi, macar prin altitudine, un loc de cult, de o asezare civila, oarecare;

Integrarea sitului Pravets in lantul de fortificatii(Chertigrad, Ostrum, Urvich) de pe crestele aceluiasi lant de munti este logica, iar conexarea acestuia cu similaritati plasate pe lanturi de munti invecinati (Kale),confera tri- dimensionalitate acestei strategii defensive antice.

F.3.c. WORK-SHOP-URI COMPLEMENTARE.

137

Componentele,rolul si portul unui costum popular regional bulgar;

Realizarea,pe roata olarului a unui obiect ceramic simplu;

Cioplirea simpla (la barda sau dalta) a unei componente de mobilier rustic;

Pregatirea unui fel simplu de preparat culinar traditional(salata!);

Asimilarea si explicarea unor pasi simpli dintr-un dans popular bulgar;

Actor intr-un ceremonial popular regional bulgar(casatorie);

Realizarea unui fragment de zid din piatra,mortar si lemn;

Baterea metalelor la rece si la cald;

Pictarea si ornamentarea unui element ceramic sau din lemn.

F.3.d. DOVEDIREA AFIRMATIILOR SI STIMULAREA CONCLUZIILOR.

Cea mai sigura cale de convingere a turistului asupra veridicitatii afirmatiilor din prezentarea verbala consta in:

Accesarea unei replici fidele subiectului prezentat,cum este replica mormantului regal din Kazanlak (aici,in situl Pravets, replica unei porti de acces in fortareata poate furniza detalii palpabile asupra functiilor acesteia,a structurii si rezistentei ei in mediu,criza militara sau tranzitul obisnuit.In situl Sucidava/RO, exista porti culisante in santuri verticale sapate in zidul de piatra care le cuprinde si porti mult mai complexe,cum ar fi cele din situl Bargala/FYROM;

Integrarea turistului tematic in simularea unei patrule romane,trebuind sa se conformeze ordinelor si exigentelor acestei activitati miltare,de rutina;

Participarea, mentionata mai sus, a turistului la activitati etnografice diverse il poate familiariza pe acesta cu complexitatea, pragmatismul si ergonomia vietii rurale.

F.3.e. FACTORUL CREATIV-IMAGINATIV DIN STRUCTURA UNEI PREZENTARI. Imaginatia ponderata, care coafeaza faptul/ obiectul istoric certificat, reprezinta un

„condiment” nelipsit din promovarea unui obiectiv turistic.
La nivel bazal,prezentarea unui vas ceramic antic poate fi insotita de enumerarea functiilor, destinatiei si posibilului continut al acestuia.
Prezentarea statica a unei arme antice poate fi complementarizata prin schitarea prudenta a utilizarii acesteia in campul de batalie.
Etalarea unei podoabe antice se poate preta la descrierea statutului social al beneficiarului antic, contextul vestimentar al arborarii podoabei, si chiar semnificatia mistica sau traditionala a acesteia, pret, versiuni de realizare, time-line-indeosebi! (bratarile tracice de feritilitate,preznete in expozitia de baza a muzeului din Borovets nu beneficaza de o preznetare complxa ,pe care o merita pe deplin!).

F.4. REAL SI IREAL IN PREZENTAREA TURISTICA A SITULUI PRAVETS.

F.4.a. ELEMENTE DE PREZENTARE REALA A SITULUI.

segmentul de drum roman identificat in sudul sitului;

138

„poarta” sudica de acces in fortificatie;

complexul de structuri din zid de piatra din vestul sitului,imediat la stanga,dupa accesul prin „poarta” sudica;vestigiile de varnita identificate la acest nivel;

depozitul de caramizi romane,pe curba de nivel superior,in dreptul portii sudice;

ruinele civile(!) exterioare fortificatiei,in estul sitului;

structura de zidarie tracica din aria sanctuarului tracic,din centrul sitului;

fundatia fara usi/praguri din centru-vestul sitului;

contrafortul din centru-nordul sitului; integrarea platoului stancos in structura zidurilor, la acelasi nivel de accesare;

zidul defensiv din nord-vestul sitului, curba de nivel inferioara; orificiile practicate in fatada externa a zidului defensiv;

modele de liant pentru solidarizarea pietrelor din zid din centrul sitului;

fragmentele de ceramica inca prezente pe sit;

pietre de constructie dislocate din structura originala;

F.4.b. ELEMENTE SPECULATIVE DE PREZENTARE A SITULUI.

Rolul controversat al „gurilor de dren” din zidul defensiv inferior din nord-vestul sitului,posibil loc de fixare a unor console din lemn pentru a sustine un acoperis ulterior sau o podina de patrulare,exterioara fortaretei;

Rolul „coltului rotund” din zidul defensiv inferior din nor-estul fortificatiei,posbila eroare de reconstituire sau preliminind existenta unei porti;

Validarea contrafortului identificat in nordul sitului,posibil simpla intersectie de ziduri;

Presupusa „poarta” din nordul sitului(cel putin cale de acces,in conditiile in care zidul defensiv de nord este plonjat pe versantul de nord al dealului),demantelata si dislocata de radacinile unui arbore crescut chiar in acest loc;

Utilizarea si provenienta caramizilor romane gasite pe sit;

F.4.c. DEZVALUIRI SI REVELATII IN PREZENTAREA SITULUI.

Accesarea sitului Pravets poate fi asimilata unui „safari” din cauza accesului dificil, izolarea locului,”salbaticia” cadrului natural care inconjura situl,precum si „puritatii” de etalare a acestui sitului arheologic „viu”,aflat in plina exploatare arheologica, dar si austeritatii-specifica miltare!-pe care o demonstreaza proiectul/ planul si structurile sitului;

Descoperirea sursei de apa potabila de pe sit poate certifica sau nu permanetizarea functionarii fortificatiei in tot timpul unui an calendaristic (iarna!)

Alte ipoteze sunt inca in curs de verificare stiintifica si nu fac obiectul acestui material.

F.4.d. OFICIAL,OFICIOS SI CONFIDENTE IN PREZENTAREA SITULUI.

Oficial,situl arheologic Pravets este un monument istoric de interes local.

139

In realiate, prin etalarea unui model deoesbit de fortificatie din componenta unui lant militar defensiv roman, situl Pravets poate fi clasat drept un monument istoric de interes national, cel putin!

F.4.e. TINTA PREZENTARII SITULUI.

=PREZENTAREA INTEGRATA SI CONEXATA A UNUI MONUMENT ISTORIC;
=REALIZAREA UNUI MODEL DE ANIMATIE , APLICABIL UNIVERSAL;
=EDUCATIA TINEREI GENERATII;
=GENERAREA IN ZONA A SERVICIILOR SI A OFERTELOR TURISTICE;
=REALIZAREA UNEI OFERTE TURISTICE COMPLEXE SI COMPLEMENTARE OBIECTIVULUI;
=EXTRAPOLAREA LA NIVEL REGIONAL A OBIECTIVULUI, MODEL DE COOPERARE INTRE MUNICIPALITATI;
=EDUCATIA SI INFORMAREA DE CALITATE A TURISTULUI TEMATIC.

F.5. ROLUL MISTERULUI IN PREZENTAREA TURISTICA A SITULUI,IPOTEZE SI SPECULATII IN FAVOAREA ACESTEIA.

F.5.a. ASUMAREA MISTERULUI IN STRUCTURA PREZENTARII SITULUI.

Am prezentat mai sus un draft exemplificator de mesaj promotional cu LEGENDA! Consideram oportuna introducerea in animatia sitului arheologic Pravets si a

factorului MISTER,in scopul cresterii atractivitatii sitului.

Astfel , se poate include in prezentarea verbala a sitului Pravets si MISTERUL atractivitatii sitului pentru traci, care decid locarea in areal a unui sanctuar, fara justificarea alegerii acestui amplasament si nu altul,din multele varfuri de munte similare,dintre care unele prezinta chiar fortificatii defensive romane,identice Pravets-ului.

Ca orice alt mister,si acesta poate ramane nerezolvat,temporar,dar si atractiv pentru turistul tematic!

F.5.b. LISTA MISTERELOR DE LA PRAVETS.

Evaluand ENIGMELE sitului arheologic Pravets ,lista acestora poate constitui un detaliu- exotic- in prezentarea verbala a sitului:

Unde faceau baie romanii?

Cum se incalzeau pe timpul iernii soldatii romani din garnizoana fortificatiei?

Carui scop ii foloseau caramizile romane gasite pe sit?

Cum arata, in perioada romana, muntele pe care este amplasata fortificatia?

In pofida resurselor alimentare si de apa ,evident limitate, acceptau romanii in fortificatie refugiati civili?

Exista un drum „de creasta” care leaga fortificatiile din lantul defensiv intre ele?

Impotrtiva cui erau construite zidurile inalte si groase exterioareale fortificatiei romane?

Cum abandona garnizoana romana fortificatia in cazul unei crize militare?

Cum puteau ataca/asedia barbarii fortificatia romana si in ce scop?

140

Unde era amplasata unitatea romana de mari dimensiuni de care depindea din punct de vedere lantul de fortificatii defensive?

Cum era asigurata mentenanta trupei si a fortificatiei romane?

Exista „liniile Ley”(1922-Alferd Watkins) pentru sanctuarele tracice din actuala

Bulgarie?

F.5.c. LISTA IPOTEZELOR SI SPECULATIILOR ASUPRA SITULUI DE LA PRAVETS.

Legat de situl arheologic Pravets,exista foarte putine elemente speculative cu privire la periodizarea si etalarea structurii acestuia.

Specialistii actioneaza prudent,numai in baza dovezilor stiintifice,argumentate material,si lasa prea putin loc pentru fantezie sau entuziasm nefondat.

Acesta este motivul pentru care predictionam ca exploatarea arheologica sitului va necesita foarte multi ani de acum inainte,mari resurse materiale,umane si logistice,pana la obtinerea unui rezultat sistematizat,complet si complex,totodata.

Trebuie evitata fortarea sau tragerea la tema,doar de dragul spectacolului,actiune care poate indeparta de sit acei turisti dedicati adevarului istoric,care pot accepta complementarizarea adevarului istoric cu alte oferte turistice, dar care nu ecraneaza importanta obiectivului-monument istoric,ca atare!

F.5.d. ROLUL MISTERULUI IN PREZENTAREA UNUI OBIECTIV TURISTIC. Daca se dorea un obiectiv dedicat distractiei turistice,se putea construi,cu eforturi materiale

mult mai mici decat cele prezumate pentru valorificarea turistica a sitului,o replica in

parcarea muzeului din Borovets,de tip Disney,inconjurat de toate ingredientele unui parc de distractii facile.

Paradoxal, dar tocmai valorificarea sitului Pravets poate genera venituri turistice mari(inclusiv rolul educativ asteptat si asumat),chiar prin AUTENTICUL ISTORIC etalat de sit,iar locul activitatilor complementare poate fi locat,cu bune rezultate,in spatiul PORTII OSPITALITATII BULGARE sau in PADUREA FERMECTA.

Proportionalizarea animatiei sitului,prin mentinerea unei balante stabile intre etalarea sitului versus alte oferte turistice, este o conditie pentru asigurarea succesului acestui proiect.

F.5.e. ASUMAREA PONDERATA A MISTERULUI IN PREZENTAREA UNUI OBIECTIV TURISTIC

Monumentul istoric Castelul Bran/RO este cunoscut pe plan international,in profil turistic,mai mult ca domiciliul vampirului Dracula,decat istoricul valorosului castel.Promovarea disperata a unei legende fara nici o legatura cu traditia,istoria si valorile de civilizatie ale locuitorilor din Transilvania,umbreste,de dragul veniturilor substantiale,adevarata si extraordinara valoare istorica a castelului.

141

afis de promovare pentru Castelul Bran/RO

Reabilitarea fortificatiilor din Sozopol,cu cafenele si restaurante incluse in zidul de incinta,cu metereze pentru soldatii pitici,cu turnuri ospitaliere in fata unui presupus asediu,cu o intindere a zidului defensiv care poate fi vazuta chiar si de pe Luna, pune in umbra repere cu adevarat valoroase din obiectiv, si aceasta trebuie asumata drept o greseala de concept!

Sozopol-istoria devenita salata

Dozarea misterului in animatia monumentelor istorice este un test care poate fi trecut cu succes:

142

amfiteatrul roman din Plovidv

G. SOLUTII,OPORTUNITATI SI EXTENSII IN PROMOVAREA TURISTICA A SITULUI PRAVETS.

G.1. STABILIREA TRASEULUI DIRECT SI A VARIANTELOR ACESTUIA.

G.1.a. TRASEUL GENERAL SPRE SITUL DE LA PRAVETS.

Traseul general dintre punctul de start(muzeul din Borovets) si situl arheologic Pravets este segmentat, din considerentele enumerate mai sus,in urmatoarele segmente, separate prin „porti” tematice,astfel:

=POARTA OSPITALITATII BULGARE este amplasata in aria centrala a orasului Borovets si cuprinde,in spatii in/exterioare apropiate, mai multe facilitati si atractii turistice,definite drept complementare obiectivului turistic principal-situl arheologic Pravets:
-muzeul de istorie din Borovets,care poate fi utilizat drept punct de informare turistica pentru turismul tematic si prezentarea verbala si non-verbala a sitului arheologic din Pravets;
-parcarea din imedeiata vecinatate a muzeului,care poate fi considerata drept punct de acces al operatorului de transport pentru obiectivul turistic principal;
-esplanada din imediata vecinatate a muzeului,unde este suficient spatiu pentru organizarea/desfasurarea unor evenimente etnografice:
=targul etnografic popular regional;
=expozitia inter-activa de artizanat si mestesuguri
polulare;
-complementar, se pot accesa alte obiective/ facilitati turistice: parcul, lacul, hoteluri, restaurante, magazine.
=POARTA VAII FARA-DE-SFARSIT cuprinde traseul prin valea larga,pe drumul principal Borovets-Pravets,asigurat de catre operatorul de transport privat,in cadrul caruia turistul beneficiza de o prezentare verbala a cadrului natural in care se afla,precum si de alte informatii cu caracter general despre istoria locului;
=POARTA PADURII FERMECATE incepe o data cu drumul forestier,ramura a drumului asfaltat secundar,care provine din drumul principal asfaltat al vaii si se continua pana la baza delaului pe care este amplasat situl arhologic.
In acest segment de traseu turistul tematic este anturat de mediul natural de exceptie care inconjura obiectivul turistic prinicpal, dar are si sansa unui popas vanatoresc la cabana de pe traseu,cu oferte cingetice si facilitati multiple;
=POARTA TIMPULUI TRECUT este deschisa spre drumul de picor spre situl arheologic, trece prin „poiana cu sageti” si peste segmentul de drum roman deja identificat, ajunge la situl arheologic si cuprinde vizitarea sitului arheologic insusi;
=optional,POARTA CETATILOR INALNTUITE expandeaza traseul turistic descris mai sus la fortificatiile defensive din vecinatate(Ostrum,Chertigrad si Urvich),a minei de cupru din sud-estul departat al sitului Pravets si chiar fortificatia Kale(Elen Pelin) ca si

143

exemplu de existenta a mai multor lanturi defensive romane in Balcani(prin cooperare intre muncipalitati!).
Asadar,traseul turistic cuprinde un trunchi comun(POARTA OSPITALITATII BULGARE+POARTA VAII FARA-DE-SFARSIT),din care,functie de optiunea grupului turistic organizat,programat si tematic,se poate accesa:
Traseul „mic”, reprezentat de POARTA PADURII FERMECATE+ POARTA TECUTULUI INDEPARTAT, valabil inclusiv si pentru turistii ocazionali,neorganizati in grupuri programate sau turisti speciali(oficialitati!);
Traseul „mediu” in care,prin aceleasi PORTI se poate accesa si vecinatatea sitului(„poiana cu sageti”,structurile civile din afara sitului,masivul stancos din nordul si vestul acestuia si chiar locatii civile de la poalele dealului;
Traseul „mare”,care aduga acestui concept modular si flexibil de stabilire a traseului si POARTA CETATILOR INLANTUITE(fortificatii similare invecinate sau opozite sitului Pravets,mina de cupru).

G.1.b. TRASEUL ROMAN SI VERSIUNILE ACESTUIA.

Datele din teren arata ca drumul antic roman incepe din valea larga adiacenta sitului Pravets,ajunge la poalele dealului pe care este ampalsat situl arheologic si se ramnifica intr-un ram superior-estic(unde deja s-a identificat un segment autentic de drum roman),care acceseaza „poarta” din sud-estul fortificatiei ,precum si un ram superior, ocolind situl pe la vest,unde acceseaza „poarta” ipotetica din nord-vestul acestuia. Ramane de identificat si existenta unui drum „de creasta” care conecteaza fortificatiile defensive din acelasi lant muntuos(Chertigrad-Pravets-Ostrum-Urvich).
Datle satelitare arata si posibilitatea ca,incepand cu „poarta” prezumata din nord-vestul fortificatiei romane,sa pornesca un drum direct,spre vest,care coboara abrupt versantul muntuos al sitului,spre valea larga adiacenta acestuia,ceea ce ramane de demonstrat stiintific.

Consideram posibila existenta unui drum „de creasta”,logic a fi,ergonomic si util din punct d evedere strategic,insuficient cercetat pana in prezent.

G.1.c. TRASEUL MODERN SI RAPORTURI DE SUPRAPUNERI CU ALTE TRASEURI.

Traseul modern care leaga punctul de strat din Borovets de situl arheologic Pravets este cosntituit din drumul principal asfaltat dintre Borovets si Pravets,prin valea larga adiacenta sitului arheologic si ramnificatia secundara a acestuia, tot asfaltata,care acceseaza masivul muntuos, spre este, catre dealul pe care se afla situl.
De aici,traseul este asigurat de un drum forestier si unul de picior,accesibil partial numai vehiculelor „off road”.
Considerand:
traseu;
=resursele materiale limitate alocate pentru modernizarea intregului
=necesitatea respectarii mediului incojurator cat si oportunitatea
untilizarii cadrului natural in completarea ofertei turistice pentru vizitarea sitului,

144

recomandam modernizarea(si marcarea!) drumurilor asfaltate si-doar!-regularizarea drumurilor naturale prin balastari, defrisari forestiere controlate, amplasarea unor facilitati.

G.1.d. CALEA OPTIMA DE ACCES LA SIT.

Drumul asflatat Borovets-Pravets si cel asfaltat secundar necesita numai reparatii minore,regularizari si amplasarea de marcaje si facilitati turistice.

Ambele trasee montane spre sit comporta numeroase dificultati(ingustari si denivelari majore ale drumului, scurtaturi instabile, prabusiri de stanci si pericol de alunecare pe versant).

Alte cai de acces se afla inca in curs de identificare de catre specialisti.
Cel mai favorabil pare drumul de acces din est,care include si segmentul de drum roman deja identificat, dar care comporta numeroase amenajari de structura, traseu ,facilitati si marcaje, desi pare versiunea cea mai buna de acces spre sit.

G.1.e. DURATA CIRCUITULUI TURISTIC BOROVETS-PRAVETS.

Spatiul turistic al OSPITALITATII BULGARE=2 ore,estimat;

Spatiul de traseu al VAII FARA-DE-SFARSIT =1/2 ora,estimat;

Spatiul de traseu PADUREA FERMECATA =1 ora,estimat;

Spatiul de traseu TIMPUL TECUT =2 ore,estimat;

Spatiul optional CETATILE INLANTUITE =3 ore,estimat.

Durata estimata include si accesarea ofertelor, serviciilor si facilitatilor turistice locate in segmentele de traseu ,enumerate mai sus.

Durata totala estimata a traseului este de minimum 6 ore si maximum 10 ore, pentru varianata expandata a traseului,cu totul inclus!

Lungimea estimata totala a traseului este de minimum 20 km si maximum 40 km.

G.2. SEGMENTAREA TRASEULUI PRIN „PORTI” DE DEFINIRE A OFERTEI TURISTICE.

G.2.a. ROLUL „PORTILOR” IN PREZENTAREA SITULUI.

Avand in vedre combaterea monotoniei structurale a sitului arheologic Pravets si importanta sa scazuta in profilul pietei turistice nationale, s-a decis segmentarea traseului spre sit in spatii, delimitate de PORTI tematice, care sa diversifice oferta turistica si sa dezvolte oportunitatea restransa a vizitarii sitului arheologic la un program de vizitare flexibil, modular si ajustabil functie de optiunile turistilor si resursele materiale,de timp si dispozitie ale acestora.

G.2.b. ”POARTA” OSPITALITATII BULGARE.

145

Cuprinde obiective turistice
-direct conexate vizitarii sitului arheologic din Pravets-muzeul de istorie din
Pravets;
magazine;
-facilitati si servicii turistice absolut necesare-parcare, hoteluri, restaurante si
-complementaritati turistice care diversifica oferta turistica principla-targul
etnografic si expozitia inter-activa de artizanat si mestesuguri;
-alte oferte turistice locale:lac,parc.

G.2.c. ”POARTA” VAII FARA-DE -SFARSIT.

Este reprezentata de traseul auto/picior dintre Borovets-Pravets-sit, posibil a fi expandat la nivel de tarseu „mediu”,respectiv „mare”.
Pe acest traseu,operatorul de tarnsport poate explica si promova spatiul georgafic parcurs, poate continua furnizarea de date generale/ preliminare despre situl arheologic, sau poate aplica alte promovari turistice in care este implicat.
Tot pe traseu se pot intrepreta cantece, jocuri, glume sau chiar viziona filme tematice in autocar/microbuz.

G.2.d. ”POARTA” PADURII FERMECATE.

Etaleaza farmecul exceptional al cadrului natural in care este amplasat situl arheologic Pravets.
Favorizeaza panoramarea peisajului, in punctele amenajate, admirarea masivului stancos, a padurii si pasunilor din masivul muntuos al sitului.
Permite vizualizarea „poienii cu sageti” si a drumului rooman deja identificat; Permite accesare punctului de odihna, recreere si degustare cinegetica, amplasat
la poalele dealului.

G.2.e. ”POARTA” TIMPULUI TRECUT.

Deschide spatiul de vizitare a obiectivului turistic principal-situl arehologic Pravets, precum si a vecinatilor sale imediate sau indepartate (vezi expandarea traseului in locatii indepartate de situl principal-fortificatii similare invecinate sau opozite,mina de cupru, accesate prin „poarta” CETATILOR INLANTUITE).

G.3. EXTENSII ALE PREZENTARII TURISTICE, ACCENTUAREA CARACTERULUI MULTI-OPTIONAL AL PREZENTARII.

G.3.a. NECESITATEA UNUI „MENIU” TURISTIC VARIAT.

Din practica turismului tematic international a rezultat necesitatea complementarizarii existentei unui obiectiv istoric deschis turismului tematic cu optiuni multiple,care sa creasca cantitatea si calitatea acestei oferte.
Situl arheologic Pravets chiar necesita aceste complementarizari ,deoarce:

Este obiectiv relativ singular,izolat,greu de accesat;

146

Nu este integrat pana in prezent intr-un circuit turistic;

Este un sit auster,monoton,inca in exploatare stiintifica;

Este nesistematizat!

Aparte de „meniu”-l turistic oferit,ceea ce este important il reprezinta facilitatile si serviciile turistice care stau la dispozitia turistului,permanent.

G.3.b. LISTA-„MENIU” A PREZENTARII OBIECTIVULUI ASUMAT. OBIECTIVE/REPERE ISTORICE:

„poiana cu sageti”;

segementul de drum roman ,deja identificat;

ruinele civile din exteriorul sitului,la est;

„poarta” romana de sud-est ;

structurile de zidarie din vestul sitului;

structurile tracice din centrul sitului;

fundatia fara usi din centrul sitului;

zidul defensiv din nord-vestul sitului;

structurile de zidarie din nord-vestul sitului. OBIECTIVE/REPERE NATURALE:

Valea adiacenta sitului si lanturile de pe flancurile acesteia;

Aria naturala de la baza dealului pe care este amplasat situl;

Aria naturala pe care este amplasat traseul de picior spre sit;

Aria naturala care include masivul stancos din nordul sitului; OBIECTIVE/REPERE DIN SFERA SERVICIILOR SI A FACILITATILOR:

Parcari in punctul de start,la jonctiunea drumului modern secundar cu drumul forestier si a la poalele dealului unde este amplasat situl;

Puncte de recreere, panoramare, sanitare si de contact telefonic,pe traseu si in aria sitului;

Puncte de marcaj, ghidaj, informare, plasate la punctul de start, pe traseu si in imediata apropiere a fiecarui reper istoric;

OBIECTIVE/REPERE TURISTICE COMPLEMENTARE:

Muzeul din Borovets;

Lacul si parcul din Borovets;

Targul etnografic,expozitia de artizanat si mestesuguri;

Hoteluri,restaurante,magazine din Borovets.

G.3.c. LISTA EXTENSIILOR PREZENTARII TURISTICE. OBIECTIVE ISTORICE:

Fortificatiile din lantul defensiv roman in care este cuprinsa fortificatia Pravets:

-Chertigrad;
-Ostrum;
-Urvich.

Fortificatii din lantul defensiv paralel din sudul lantului defensiv care cuprinde fortificatia Pravets:

-Kale(Elen Pelin).

147

ALTE OBIECTIVE CONEXE:
-mina de cupru din sud-estul indepartat fata de situl Pravets.
-asezari civile din aria sitului Pravets, pe masura identificarii unor elemente intersante a fi cuprinse in aria lor.

G.3.d. PRINCIPIUL MULTI-OPTIONAL IN PREZENTAREA TURISTICA A UNUI OBIECTIV TURISTIC.

Exista obiective turistice de sine statatoare(Ihtiman!), care se constituie-singular- drept tinta pentru turisti, dar si acolo apar, in vecinatatea acestora,magazine de suveniruri,oferte de cazare si masa,si facilitati curente pentru turisti.

Exista obiective turistice grupate geografic(Plovdiv!), unde amploarea fluxului de turisti creste, si care benenficiaza de acesleasi servicii si facilitati turistice ca si obiectivele singulare.

Exista obiective turistice pretabile vizitarii in circuit turistic(mic sau largit!),in care valorificarea in profil turistic atinge parametrii maximi de exploatare(Burgas-Sozopol- Ahtopol);

In situl arheologic Pravets se inventeaza-practic!-aceste structuri!-respectiv un
„meniu” turistic diversificat, integrat unui circuit flexibil si modular,conexat pe orizonatala si vericala locului, cu mari sanse de a deveni un brand turistic regional/ national, functie de dedicarea aministratorilor lui si a modului in care acestia decid sa coopereze constructiv si complementar la succesul proiectului.

G.3.e. EXCESUL DE OFERTE TURISTICE VERSUS PREZENTAREA UNUI OBIECTIV UNIC.

Evident,este de preferat, pentru turistul tematic, sa aibă posibilitatea de a alege, consiliat sau nu, dintr-o oferta turistica bogata, acele obiective care corespund resurselor sale de timp si materiale, dispozitiei si compliantei sale la informare si prezentare.
Pe de alta parte,mentinerea unei oferte bogate in regim de „asteptare”, la decizia turistului ,consuma resurse si nu este fezabila, mai ales economiceste vorbind.
In cazul Pravets,este obligatorie mentinerea sitului arheologic vizitabila, cel putin din luna Mai si pana in Septembrie, cel putin, iar organizarea targului etnografic in momentul optim pentru accesare maxima, probabil la jonctiunea primaverii cu vara.
Similar,pentru alte obiective secundare, functionarea acestora va depinde de practica functionarii proiectului, astfel ca, abia dupa un an-doi de functionare, se vor ajusta aceste aspecte in mod fezbil si profitabil pentru comunitatea locala.

Important este faptul ca programul muzeului din Borovets sa fie permisiv in week- end, perioada in care turistii au mai multe sanse sa ajunga in obiectiv.

G.4. PREZENTAREA DIRECTA A SITULUI PRAVETS IN PROFIL STIINTIFIC.

148

G.4.a. NECESITATEA SI EXIGENTELE PREZENTARII IN PROFIL TURISTIC A UNUI SIT ARHEOLOGIC.

Animatia sitului arheologic Pravets se face in beneficiul turistilor tematici si nu al unor specialisti,veniti in cadrul unui schimb de experienta!

Animatia sitului arheologic Pravets va cuprinde TOATE formele de animatie practicate in prezent in obiectivele internationale turistice,astfel:

MARCAJE SI GHIDAJE:

Marcarea traseului spre sit;

Marcarea fiecarui reper turistic in parte,conceputa inter-activ(fata-verso!);

Ghidarea turistului spre sit si spre alte obiective turistice secundare acestuia; HARTI SI SCHITE EXPLICATIVE:

Harta generala a tarseului spre sit,amplsata in punctul de start;

Harta fiecarei „porti” in parte,cu amplsarea ofertelor turistice pentru fiecare oferta , in parte;

Harta fiecarui obiectiv,in parte;

PANOURI EXPLICATIVE DEDICATE FIECARUI REPER IN PARTE:

Schita+text+siluieta,pentru fiecare reper in parte; FILME DE PREZENTARE:

Animatia istoriei sitului arheologic;

Reconstutuirea 3D a structurii sitului arheologic;

Reconstituiri de structuri ,aflate pe situl arheologic;

Prezentarea promotionala a proiectului de animatie a sitului arheologic; FLYERE SI PLINATE EXPLICATIVE/PROMOTIONALE:

Flyere pentru fiecare reper turistic,in parte;

Pliante de promovare a ofertei trustice globale a proiectului;

Pliante ale partenerilor privati implicati in valorificarea turistica a sitului; PREZNETARI VERBALE PENTRU FIECARE SUBIECT IN PARTE:

REPLICI DE REPERE TURISTICE:

Replica poarta romana din lemn a fortificatiei;

Replica sanctuar tracic;

Replica podina de patrulare,din lemn, cu console;

Replica podea/planseu cu trapa de acces in pivnita; SIMULARI DE ACTIVITATI DE EPOCA:

Ritual tracic la sanctuar/templu;

Patrula de siguranta a fortificatiei;

Panoramarea vaii/muntilor opoziti ca si observatie miltara;

Repararea drumului roman de acces in fortificatie;

Cercetas trac in misiune,la baza dealului;

ZONE DE RELAXARE INTER-ACTIVA PE TRASEU:

Tabara de ajustare in „poiana cu sageti”

Dejun antic pe locatia fortificatiei romane; WORK-SHOP-URI:

Excutarea unor ordine militare de epoca;

Executarea unui fragment de zid roman cu materiale de constructie din zona;

149

Executarea unor activitati curente,de epoca, in fortificatie; ALTE FORME DE ANIMATIE:

„portile” care deschid segmentele tematice ale traseului(a OSPITALITATII, VAII, PADURII, TIMPULUI);

G.4.b. VULNERABILITATILE PREZENTARII STIINTIFICE A SITULUI DE LA PRAVTES.

Pricipala vulnerabilitate a unei prezentari stiintifice a sitului arheologic de la Pravets este monotonia descriptiva a acesteia, numeroasele lacune in curs de clarificare si lipsa unor identificari stiintifice precise pentru multe dintre reperele identificate pe sit si imprejurul acestuia;
S-au ratat multe promovari de monumenete istorice,in alte locatii,chiar mai bine plasate turistic decat Pravets-ul, dedicate accesarii unor resurse din parte unor investitori privati,sau dedicate unor grupuri de turisti veniti pentru informare ,dar si relaxare, prin prezentari seci, arogante, ermetice si complet saracite de sugestivitate.

Specilaistul cerceteaza in prfil stiintific situl,sistematizeaza si publica rezultatele acestei cercetari.In profil de animatie sitului arheologic,specialistul are rol de consultant si cenzor,asigurand acuratetea informatiei stiintifice slectat pentru reprezentare.

Restul apartine promotorului turistic,experimentat in comunicare,specializat in toate formele de animatie a sitului,creativ,imaginativ si deidicat-probabil din domeniul privat al parteneriatului pentru promovarea si valorificare sitului.

G.4.c. OPORTUNITATEA PREZENTARII STIINTIFICE A SITULUI DE LA PRAVETS.

Prezentarea stiintifica sitului arheologic de la Pravets este avizata pentru:

grupul de specialisti care acceseaza situl in vederea unui schimb de experienta profesionala cu specialistii locali sau evaluarea modelului de structurare si sistematizare a sitului;

grupul de experti in comunicarea si animatia pentru monumente istorice desemnate drept obiective de inters turistic, in scop documentar;

grupul de parteneri privati,in vederea obtinerii unor date reale despre valoarea obiectivului propus proiectului de valorificare turistica;

Pentru astfel de cazuri speciale,formele de animatie a sitului se pot rezuma la ghidajul verbal de specialitate+utilizarea marcajeor explicative a definirii reperelor identificate pe sit.

G.4.d. FACILITAREA COMUNICARII STIINTIFICE SI AVANTAJELE ACESTEIA.

Diseminarea informatiei stiintifice despre situl arheologic Pravets se poate efectua prin publicarea pe web-site-ul dedicat sitului arheologic,intr-un dosar special,a tuturor rezultatelor stiintifice obtinute de care specialisti in timpul exploatarii arheologice a sitului, in timp real cu realizarea comunicatului stiintific.
Din motive de probitate profesionala,se vor accepta comentarii pe forum-ul web site-ului si in raport cu materialele publicate in dosarul special ,din harta site-ului.

150

G.4.e. PRIORITIZAREA MODULUI DE PREZENTARE A SITULUI PRAVETS.

Animatia sitului este dedicata,in primul rand, realizarii unui aspect inteligibil al structurilor din situl arheologic, umanizat, viu, acceptabil ca real si functional, dinamic si tri-dimensional. Turistul trebuie sa perceapa un aer proaspat, familiar, de generatie abia trecuta.Turistul trebuie ferit de praful istoriei,care estompeaza detaliile reperelor si le atribuie un inconfortabil miros de mucegai! Situl este viu, ci nu un cmitir, plin de structuri mumificate!

A doua prioritate a animatiei sitului consta in livrarea informatiei stiintifice catre turist intr-un mod acceptabil si accesibil, creativ si tri-dimensinal. Daca explici ceva cuiva, atunci acel „cineva” poate intelege. Iar daca intelege,logic, nu mai uita si accepta informatia drept firesc integrata experientei proprii.

In al treilea rand, animatia sitului trebuie sa satisfaca dorinta de fantastic, legendar si ireal in perceptia sitului arheologic.

Fireasca dorinta de spectacol a turistului trebuie satisfacuta si in situl arheologic

Pravets.

G.5. CARACTERUL INTERACTIV,IMPERATIV AL PREZENTARII MODERNE A OBIECTIVULUI.

G.5.a. IMPORTANTA CARACTERULUI INTERACTIV AL PREZENTARII OBIECTIVULUI.

Daca turistul tematic este doar alimentat cu informatii,acesta pasivitate a receptarii prezentarii poate genera plicitseala si monotonie.
Daca turistul doar asista, condescendent, la prezentare, el risca sa nu aiba suficienta abilitate de a fixa, mental, informatiile primite.
Pe de alta parte, monotonia structurala a sitului arheologic Pravets potenteaza, prin ea insasi, aceste riscuri.
Introducerea inter-activitatii in animatia sitului este un imperativ, care poate salva calitatea unei prezentari constincioase dar terne, si poate proiecta interesul turistului la cotele cele mai inalte.
Ca parte efectiv integrat in animatie, turistul poate simti ,la modul cel mai concret, ca situl arheologic nu este o gramada de pietre, interpretata ermetic de catre specialisti si dedicat unui grup restrans de spectatori. El poate percepe reperele prezentate ca fiind reale, vii, uimitor de actuale in viata sa moderna, chiar dupa trecerea a mii de ani de la crearea acestora.

G.5.b. PRINCIPII ALE INTERACTIVITATII APLICATE LA SITUL PRAVETS.

ATINGE-MA!, GUSTA-MA!, MIROASE-MA!

G.5.c. WORK-SHOP-URI UTILE PREZENARII OBIECTIVULUI PRAVETS.

151

Depistarea prezentei cercetasului barbar in exteriorul de nord-vest al fortificatiei,in padure;

Executarea unei consolidari de zid din piatra mortar si lut;

Repararea unui ipotetic segment de drum roman;

Prelucrarea si transportul pietrelor in fortificatie de pe versantul vestic al zidului exterior;

Observarea unor deplasari umane pe drumul principal la vaii largi, vicinale fortificatiei.

G.5.d. SIMULARI IN OBIECTIVUL PRAVETS.

Moment de odihna in tabara, in prezenta calaretului trac, in „poiana cu sageti”;

Patrula si observatie pe perimetrul fortificatiei, impreuna cu soldatii romani;

Scene statice de lupta cu soldatii romani din patrula fortificatiei (fotografiatul este permis!);

Verificarea militara a accesului prin „poarta” de sud-est a fortificatiei;

Degjarea arheologica a unnei structuri din situl arhelogic.

G.5.e. JOCURI SI RELAXARI IN PREZENTAREA OBIECTIVULUI PRAVETS.

Jocul de zaruri si cel de tintar, practicat cu soldatii din patrula roman a fortificatiei;

Echiparea de lupta „din rastel” in cazul alarmei miltare pe fortificatie;

Panoramarea vaii si a lanturilor muntoase, la indicatia patrulei romane din fortificatie;

Manevrarea unui scut roman in scop defensiv;pozitii d elupta cu scutul.

H. CONCLUZII,PROPUNERI DE EFICIENTIZARE,PERSPECTIVE.

H.1. OPORTUNITATEA INCLUDERII SITULUI ARHEOLOGIC DE LA PRAVETS IN CIRCUITUL TURISTIC INTER/NATIONAL.

Situl arheologic Pravets are importanta stiintifica a unui monument istoric de interes local. Situl este dificil de accesat,nu este sistematizat prin cercetarea de specialitate,nu beneficiaza de nici o facilitate in profil turistic, nu are nici un fel de animatie non /verbala sau conventionala, efortul investitional pe sit este semnificativ, situl se afla inca in lucru si necesita clarificari ale reperelor deja identificate;

Situl este dificil de organizat,spatiul este limitat,resursele materiale sunt si ele limitate,capacitatea de intreventie pe sit este redusa,imperativul protectiei mediului inconjurator poate fi o piedica in explotarea turistica a sitului;

Pe o lista de proiritati nationale,situl Pravets se califica dupa locurile superioare, fiind dedicat aproape in exclusivitate turismului tematic;

Promovarea sitului Pravets in circuitul turistic inter/national este un efort complex, ambitios si greu de realizat, trebuind depasite obstacole de amenajare a sitului si a cailor de acces spre sit, inclusiv din punctul de vedere al facilitatilor,de

152

implementare a animatiei sitului, cu rol oarecum compensator al dificultatilor deja enumerate mai sus,exista si posbilitatea modificarii surprinzatoare a conceptului de structura a sitului prin descoperiri stiintifice ulterioare,greu de adaptat unui concept de prezentare/promovare deja functional(in viitor!);
Monotonia structurala a sitului ,absenta unor repere spectaculoase din epoci trecute, austeritatea militara (fireasca !) a locatiei, ergonomia ei ,disperata, pentru adaptare la teren, resursele locale si scop, toate acestea fac din situl Pravets mai dregraba un exemplu de supravietuire,decat de dezvoltare si interes;

La limita unei evaluari critice rautacioase,putem afirma ca situl Pravets este trist, cenusiu, plictisitor, obositor si lipsit de farmec,cel putin in comparatie cu alte situri arheologice din Bulgaria,si nu numai: Ihtiman , Bargala (FYROM), Dolni Vadin, Sucidava (RO), multe altele…

Situl Pravets este o provocare in esenta si potentialul sau turistic, si trebuie bine gandit raspunsul la aceasta!

H.2. BALANTA OPORTUNITATI/VULNERABILITATI IN PREZENTAREA TURISTICA A SITULUI ARHEOLOGIC PRAVETS.

S-au enumerat mai sus o multime de caracterizari care sunt tot atat de multe contra- argumente pentru includerea sitului intr-un circuit turistic fezabil si deosebit.
Dar, tributari unui adevar complet,trebuie sa mentionam aici si punctele forte al sitului arheologic, pentru echilibrarea unei balante obiective, cu rol in decizia finala asupra viitorului acestui sit arheologic.
Astfel, valoroase ,pentru portofoliul sitului, sunt:
Locatia Pravets indeplineste toate conditiile de izolare,elevatie,protectie si mister pe care il comporta un spatiu de cult-sanctuarul tracic;
Locatia Pravets are nealterat tot portofoliul de autentic,salbatic,brutal si natural al unei asezari de munte,cum putine sunt astazi,scapate de inturziunea umana moderna;
In Pravets se simte vara exploziva a vegetatiei de la deal si munte, dar si se poate prezuma urgia iernilor coplesite de viscol,cand fortareata-totusi!-functiona! Ploaia, soarele filtrat printre arbori, zapada asternuta peste pietre, vantul puternic care agita copacii,sunt parte din situl de la Pravets,contextul sau natural care-i confera farmec si atractivitate;
Situl Pravets este un autentic exemplar de fortificatie de lant militar defensiv, iar toate dificultatile de accesare a sitului,izolarea si disconfortul sau,abrogarea luxului in favoarea asumarii scopului sau strategic,devin ,brusc,calitati peste care nu se poate trece;
Situl Pravets este un model de geniu al arhitectilor si constructorilor romani, prin adaptarea la teren, utilizarea obsedanta a resurselor locale, prin distribuirea judicioasa a structurilor in perimetrul cat si in interiorul fortificatiei;
Muntele care gazduieste situl Pravets are un aspect tipic pentru turismul montan, aventuri cinegetice si panoramari de exceptie ale vailor si muntilor adiacenti;

Posibilitatea sitului Pravets de a fi argumentat suplimentar prin vizitarea fortificatiilor din acelasi lant strategic defensiv este un alt avntaj pentru promovarea turistica;

153

Segmentarea traseului spre sit in „porti” tematice nu este inventata sau „trasa la tema” ci se impune ca si oportunitate de complexare a „meniu-lui” turistic atribuit sitului Pravets;

Relatia stransa dintre muzeul din Pravets si situl arheologic permite prezentari complementare sau chiar promovari complementare,toate in beneficiul turistului tematic.

H.3. PASI SI TINTE IN PREZENTAREA SITULUI ARHEOLOGIC.

Inventarierea obiectivelor turistice atribuite sitului Pravets;

Prioritizarea si clasarea obiectivelor turistice din aria sitului Pravets;

Parcurgerea unor pasi preliminari,indiferent de selectia efectuata:

-reabilitarea traseului de acces la sit;
-crearea de facilitati turistice vitale(grup sanitar,sursa de apa potabila) pe traseul spre sit si in situl insasi;
-sistematizarea arheologica a sitului Pravets,neaparat!
-realizarea unui ghidaj eficient pe traseul spre sit.

Segmentarea obiectivelor turistice si incadrarea acestora in „porti” tematice;

Dezvoltarea fiecarei „porti” tematice in baza unui proiect si studiu de fezabilitate;

Adaptarea punctului de start (muzeul din Pravets) la exigentele turismului tematic, avand drept punct de convergenta situl Pravets;

Realizarea prezentarii non-verbale a sitului Pravets pentru reperele turistice evocatoare pentru situl arheologic;

Realizarea de concept,editare si diseminare a prezentarii verbale a sitului

Pravets,pentru reperele evocatoare pentru situl arheologic;

Realizarea unor tipuri de prezentare neconventionala (replici,simulari,jocuri intre-active) pentru reperele cele mai evocatoare pentru situl arheologic;

Asigurarea flexibilitatii de expandare si modulare a prezentarii sitului ,funtie de probabilitatea ridicata de a apare rezultate surpinzatoare ale cercetarii stiintifice in plina desfasurare pe sit.

H.4. EXIGENTE MAJORE IN PREZENTAREA TURISTICA A SITULUI.

Integrarea obiectivelor si reperelor turistice in trei circuite turistice asupra carora turistul poate decide functie de timpul,resursele si interesul alocat vizitei:
-traseul „mic”,dedicat exclusiv sitului sau punctului de start;
-traseul „mediu” care urmeaza calea celor patru „porti” tematice,integrat si proportionalizat armonic,functie de importanta protofoliului de prezentare;
-traseul „mare” care,pe langa cele de mai sus,poate include si vizitarea cel putin al inca uneia dintre fortificatiile din lant,a tumulului relativ invecinat sitului si chiar a exploatarii miniere cuprifere din vale;
-cele trei trasee prezinta grade de dificulatate a prezentarii si accesarii diferite ,dar si oportunitati deosebite de cunoastere a mai multor obiective turistice in aceeasi excuriste tematica,nu numai a sitului arheologic ca atare;

154

Algortimizarea prezentarii non/verbale a obiectivelor, dupa un model atent conceput:
-utlizarea denumirii sugestive a reperului prezentat;
-datarea obiectivului,periodizarea acestuia sau plasarea in tim-line;
-rolul atribuit reperului ,ca atare;
-descrierea sumara a reperului/obiectivului,cu evitarea termenilor de specialitate;
-contextul in care poate fi plasat reperul/obiectivului;
-schita a reperului/obiectivului;
-logo sau siluieta de identificare,semn conventional sau evocator pentru definirea reperului.

Animatia ne-conventionala a sitului nu trebuie sa acopere evidentierea valorii intrinseci a acestuia:

-diseminarea replicilor de epoca statice in decor trebuie sa fie reduse numeric, plasate in locuri de maxima vizibilitate si imposibilitatea vandalizarii lor;
-simularile dinamice vor avea o periodicitate acceptabila,un traseu in afara intercatiunii fizice cu grupul de turisti si un mesaj vizual simplu, de pasaj sau justificare.

Traseul stabilit in situl arheologic va proteja aria exploatarii active a acestuia, precum si acele repere care pot fi subiect de controversa sau confuize;

Ofertele complementare ale circuitului turistic „mare” vor face referire/ promovare permanenta obiectivului central al proiectului turistic: situl arheologic Pravets;

Sistematizarea sitului,a caii de acces si stabilirea unui traseu pe trei nivele,corespunzator animate,sunt si acestea exigente de prezentare a sitului Pravets.

H.5. UTILIZAREA DEFICIENTELOR IN BENEFICIUL PREZENTARII TURISTICE.

Monotonia structurala a sitului poate fi atribuita austeritatii caracteristice in proiectarea si construirea fortificatiilor romane,bazate pe eficienta,standardizare si ergonomie;

Distanta care separa situl de punctul de start poate fi folosita in beneficiul detalierii asupra istoriei si importantei acestuia;

Dificultatea traseului montan se poate constitui intr-o placuta plimbare prin padure,cu oportunitatea prezentarii caii antice de acces la sit ,precum si a replicilor de epoca plasate pe traseu;

Peristenta unor neclaritati stiintifice sau lipsa unor repere logic prezumate poate fi eludata prin excluderea din prezentare sau asumata „ab initio” drept ipoteze, speculatii stiintifice sau –pur si simplu!-dosare in lucru, in curs de elucidare;

Sistematizarea deficitara a sitului poate fi un exemplu de dificultati depasite ale cercetarii stiintifice sau de strategie de exploatare arheologica a sitului prin etape prioritare,concepute sa-i stabileasca oferta stiintifica si valoarea acesteia.

I.ANEXE SEMNIFICATIVE PENTRU DOCUMENT.

ARHIVA ANEXELOR ESTE PREZENTATA PE SUPORT ELECTRONIC-DVD

I.1. PRIMA SI A DOUA EVALUARE A SITULUI ARHEOLOGIC DELA PRAVETS.

155

I.2. HARTI SATELITARE SI COORDONATE GPS REZULTATE IN URMA EVALUARII.

I.3. IPOTEZE ARGUMENTATE IMAGISTIC ASUPRA UNOR VIITOARE IMBUNATATIRI A PREZENTARII.

I.4. CONTEXT ISTORIC AL SITULUI, DREPT EXPLICATIA PREZENTEI ACESTUIA IN AREAL.

I.5.ALTE DATE SEMNIFICATIVE. PRAVETS/BULGARIA ANCIENT SITE

-preliminary evaluation-

VULNERABILITIES OF THE PRAVETS SITE

No.

Vulnerability/details

Solutions to fix it

01

The research over the site is not finished yet,more

than this can be many years to end it(at least 10!),so it is possible to discover after a wile details of the site which can change entire visiting-concept of it,or- worst!-to show a different image of the time-line of it.

Usualy,when a site is very

important by itself or to be impr oved as a tourisic target,can be made a geo- magnetycal reserach to see what is deeper,under the today level of the site,to know better about what can be expected to found there.

02

There are not established yet by the specialist the

levels of the site time-line(each period in part with its own changes)to can integrate this time-line in link to be visited

In such of cases,is made a 3D

simulation on computer, as a

„Lego” game, to can build, first the mountain, after this thracian period of the site, than roman period and from m i d l e - a g e a l s o , u s i n g different colours of them, to can analyse the structure and time-line of the site, also t h e c h a n g e s m a d e b y inhabitants, time and wars over them.

03 To be kept in mid the three level for each type of1. can be made a geo- target like this,which it seems that is not ready untillmagnetycal reserach to see
now,as:
what is deeper
1.the unknown archaeolgycal strucure of the2.should be searched for site(see above!),by where can come a lot ofother sites as this one in the
problems;
area around, also to establish
2.the context of the site ,using similarities fromconections between them . just nearby or even from far–away , to can improveUntill now, we discovered not the value of the site, in according with others likeonly one fortress in the area,
this one;
but 5 like the sample(see the
3.to prevent,for tourists to be offerd to themfile about!), conecte d only one or two types of targets to be visited,between that , as a defense because usualy they need a „meniu” as large as cansystem against barbarains in
be ,with objectives visited in one trip.
Balcan area, in V century roman period. This point of view should be serached deeper, before to start any kind of project over the site;
3.untill now, where identified by us only few options as an alternative to visit the site,or to be continued with it,as:
=the historycal museum form PRAVETS village,at about 10 km distance form the site;
=the natural area around the site with beautiful hills, forrests and landscapes over the entire valley;
=potential local traditions, h a n d - m a d e a c t i v i t i e s , popular dances and songs, representing the bulgarian area around;
=more than one site to be visited than the mai none(see similar fortresses from the are,not too far one from the other one,which can give to dedicated tourists a n integrated ideea about the subject!);

157

04

The area of the site is very isolated,without any

facility for the tourists(as parching area,food and rest areas, water source, toillets, camping place, medical asistance-point for the case of incidents etc.) ,in a word there are there only stones and the forrest, not more.

All such of needs can be

made only using the site oportunities,to protect the historical area of it,also toc an be accesed easy by the tourists and to give them e n t i r e s e c u r i t y ( a g a i n s t storms, fire, rain, also phone acces) and pleasure (tables w i t h t e x t s a n d i m a g e s , indicators for the choosen roads, genral and local maps everywhere, replicas) to visit the site;

05

The way to the site is in very bad condition.About

60% of it(from about 10 km long) are a good road,as a mai none,another 20% are a seconday road ,also in enough good conditions,but the last 20% are allmost wilde,to be used only as a foot-road,climbimg very brutaly the mountain to the site.

Should be made a new road,

completed with facilities as re s t a re a s , re s c u e a re a s (phone), water source and g o o d s y g n e s t o b e follwed,also sholud b e choosen a secondary road also, as a foot-road one ,for those tourists which whish to make a walk untill to the site,at least in the last part of the main road.

06

There are no verbal or non-verbal animations of the

site,even less than this there are no non-verbals sygnes to present,to protect and to promote the are,untill now

The first rulle is to know

what about we are talking, so should be made , first of all, a complete evaluation of the site a n d a r e a s a r o u n d , having in mind all written above!

Usualy,in case of rar e tourists,is used a guide which c a n b e c a l l e d f r o m a presented phone number or are used sugestive map of the area with distances and runing-time included.

158

07 Errors to evaluate the site:
1.untill now,still are not integrated in the view of the site the period context of it,aslo the fortress just nearby of it,even those have the same period to be build and for the same reasons;
2.untill now are not discovered yet the source of water in the area of the site(natural water source or water coming from the rain,snow etc);
3.there are few rulles to build a fortress,which seems to be NOT known by those who are working there,as:
=each fortress should has at least two gates(one as a main gate,the seocond as escape gate);
=logycal,those two gates should be placed in opposite corners of the site,so-if you fiind one you can predicat where shoul be the other one;
=the ancient road is not marked yet,so is hard to understand which are the main or seconday gate,also what type of datas are coming from the dimensions and the structure of the roads(caridges or horses or soldiers only, cuted trees,stones , water(?), food, weapons- to be transported to/from the fortress);
=it seems to be two ways to understand the ancient road,or is climbing directly the mountain to the main gate of the fortress ,or is a link of roads following the tops of the mountains(more secure and easy to be followed),to let each fortress part of the defense-line to help each-other or to be in touch,any- case;
=making an inventory of the walls discovered untill now,there are allready few deatils inetersting to become vulnerabilities for the future o the site,even for the specialists from there,as:
1.is an external stone-wall in north-west of the1.better to study the reasons fortress with a corner half-round,which can meansto built round corner,also to not as specialists beilve that was made like thissearch at least for another because of economy of materilas(!!!),than is like thisone,also to tray to justify it to let caridges to can „take” to curve,thru thewith better reasons than gate,being in the most optimal place to serach foreconomy in a place where the main gate ,as ancient roman road shadow showswas made no economy to us from satellite,also is opposite to the allredaymake it a real fortress. discovered gate,also is looking over the valley (face2.those few bricks allreday to enemy!);
found on the site,are coming
2.even,to link the stones were used different types offrom only one area,are not mold(clay,conventional mold or with bricks-piecesstamped,are made in bad included)-which can mean different period of timequality way(locals?) are only

159

08

Real function of the fortress it seems to be a part of

regional defense system,during ancient roman times. A problem is what was there before the fortress? This answer is important for future touristical project apllyed over the site or ,in anyway, can be important for the reconstruction of it.Also ,what was there after roman period?

In according with the latest

evaluations of the specialists, ther e was a thracya n sancturay, a good reason to impoving the quality of the site with a tharcyan period included in its presentation. We strongly belive that the d u t y o f f o r t re s s d u r i n g midle-age is also important for the future of site.This should be fixed,also.

09

In according with the specialists,there are holes in

down part of the walls,to let rain-water to get down to the valley and to not be kept inside the fortress.can be another reason to be found to such of evaluation?

Romans were very realistical

people.They were using each piece of everything,recycling evrything,making a type of economy thru givings new utilities to old things as broken bronse pieces, broken pieces fr om the brick s etc.having in mind such of beheiv,whay they loos water coming from rain and do not keep it,at least for toillet,or washing or for other e reasons.We propose to make a map of those rain-water ways, to see by where are coming,which area is covered by their colecting propreties, also where are going:just down-staires or should be anothers un-discover ed water tanks a beat far-away from the fortress?

10 The specialists have a theory in according with=is hard to belive that the which,in ancient times was no tree covering themissing forrest,with about mountain ,which can be in according with roman2000 years ago can be strategy to see from far-away the enemy,also to bereal,can be searched very protected against a spy/patrol, coming under theeasy, making a section inside protection of the forrest.Also,was found no shadowt h e t o d a y f o r r e s t s from a fire over the mountain which can means that(„carote”?), to see is this un- was no such of strategy to distroy the fortress,usingusual fact is true or not;

a huge fire of fortress around it.Also,it seems that=to put a long huge fire one of most important duty of the fortress was toaround the fortress can be protect inside it the people from the villages aroundtrue,but should exists a

in war danger copming over them.
strong reason to do it,even this.So,for what was made this fortress finally,is it important or just part of a strategy?By this answer is pendinge entire budget of the project.
=we do not belive that in case of dangere romans can be so generous to accept inside the fortress people from the villages outside of it.having limitated reousrce of water and food the share with them.Also we do not belive that,in case of dangere the locals intend to go(even accepted) inside th e fortress,and not to got o hide in the hills around, knowning that the fortress is the subject of a military attack and thru this a real danger for them (see the victory against romans at Trayanova vratsa, a stronger fortress than. So, we balive that this t h e o r y s o l u d b e j u s t i f y better or to be repalced with a n o t h e r o n e : i n c a s e o f danger even romans from inside were refugee far away f r o m t h e r e , a s i n m a n y bigger catrums was!

161

*all those vulnerabilities,from which a lot of them can be deleted by specilaists, but if only one is true can change the future of the site, to modify the real image of the site,to make bad surpises to specialists and tourists also,this being our main target to prvent to be.

J. SIMILARITATI DE PREZENTARE SI POSIBILITATEA EXTRAPOLARII ACESTORA.

162

un exemplu de restaurare extraordinara-Plovdiv,Bulgaria

J.1. MODELUL „GORNA MALINA”.

un lac in plin camp,devenit-peste noapte-un faimos centru de recreere

J.1.a. DEFINIREA MODELULUI.

Gorna Malina este-in prezent!-o locatie bine-cunoscuta in Bulgaria drept obiectivul turistic complet si de calitate.
Candva,la nu prea mare distanta de Sofia,spre vest,intr-o municipalitate de dimensiuni mici,la periferia acesteia,se intindea un peisaj dezolant,tipic pentru campie:largi

163

terenuri acoperite cu vegetatie salbatica marunta si un lac,de mici dimensiuni,in mijlocul ei. Ocazional,micul lac era vizitat de pescari amatori,dar lipsa oricaror facilitati turistice sistematizate oprea adevaratii turisti sa acceseze locatia.
Din initiativa administratiei locale,aria care curpinde lacul si o fasie de teren adiacenta acesteia a fost atribuita prin cesionare unei entitati private,cu clauze ,evident ,deosebite:
Administrarea sitului de catre un singur cesionar,care imparte dividentele afcerii turistice cu comunitatea careia ii apartine locatia;
Mentinerea unei reguli de arhitectura si peisagistica foarte stricte:o singura tema(rustica) si adaptarea la acesta tema a oricarui proiect realizat pe sit.
Initial,dupa cesionare,zona a fost perimetrata sumar si a fost perims accesul turistilor pescari amatori,pentru o taxa foarte mica,pe tot parcursului unei zile calendaristice. Rapid, a aparut si un foarte diversificat mobiler de exterior,de tip rural(mese, scaune, balansoare, banci), diseminat cu abilitate in toata zona dimprejurul lacului.
Au fost construite pavilioane mari din lemn,cu model rural,avand o sala de mese la parter si unul sau doua niveluri pentru gazduirea oaspetilor,pe timp de noapte.Dotate cu apartaura de readare muzicala proprie si un telefon conectat de punctul central de catering,acestea ofera confort ,deservire prompta si intimitate deosebita.
S-au constituit „locuri” de pescuit amator in cea mai optima zona a lacului.
Pe lac exista o zona dedicata inotului dar si cateva ambarcatiuni de agreement.
La intrarea in locatie a fost rezervat un larg spatiu de joaca pentru copii ,cu replici interactive(corabia piratilor,castelul fermecat).
Intr-o alta zona, este construit un ponton saptios/restaurant si o casa de oaspeti, cu toate dotarile moderne.
S-au ridicat complexe hoteliere de mici dimensiuni,in stilul morilor de vant olandeze,cu etaj.
Investitia totala pe sit a devenit uriasa,numarul mare de turisti beneficiind de recreerea gratuita dar si de servicii excelente a devenit-si el!-forate mare.
Gorna Malina ramane un exemplu de valorificare a unui patrimoniu saracacios prin cooperarea unei autoritati locale vizionare si flexibile cu intiativa privata creativa,in beneficiul-incontestabil!-al industriei turistice bulgare!

J.1.b. APLICAREA MODELULUI GORNA MALINA PE SITUL DE LA PRAVETS. Situl Pravets are un portofoliu nu foarte bogat,dar bine amplasat si cu cert potential

turistic.
Printr-un parteneriat public-privat atent construit,se pot cesiona sectiuni din animatia si promovarea sitului arheologic catre investitori interesati,astfel:

Segmentele de traseu,separate prin „porti” simbolice si sugestive poate fi incredintat spre administrare,unor entitati private:

=POARTA OSPITALITATII BULGARE,care cuprinde punctul de start(muzeul din Borovets, targul traditiilor si mestesugurilor locale, precum si alte obiective locale de interes turistic =parc,hotel,restaurant,lac,poate fi gestionata de administratia locala sau de o entitate privatacare-si asuma veniturile realiztate din targuri si expozitii,prezentarea orasului Borovets si alte servcii conexe ale acestei prezentari;
=POARTA VAII FAR-DE-SFARSIT poate fi incredintat unui operator de transport turistic care sa utilizeze inclusiv mijloace traditionale de transport spre sit si

164

retur(carute,sarete,autobuze cu etaj deschis),asumandu-si si ghidajul pe acest segment de traseu;
=POARTA PADURII FERMECATE poate fi asumata de un specialist privat in turism montan,drumul prin padurea care inconjura situl fiind „garnisit” cu oferte turistice de ne-refuzat:gustare vanatoreasca la iarba verde,etalarea peisajului si panorama vaii si a muntilor adiacenti, povesti vanatoresti si chiar atragerea turistului in activitati ecologice de protectia mediului;
=POARTA TIMPULUI TRECUT se realizeaza in cooperare cu specialistii muzeului din Pravets si cuprinde prezentarea verbala si non-verbala a sitului arheologic, etalarea de replici sugestive si simulari de prezente istorice pe sit.
Acest plan simplu si atractiv poate fi expandat la muncipalitatile inconjuratoare,pe masura implicarii acestora la proiectul Pravets si a contributiei asumate la zestrea turistica oferita celor intersati.

Se porneste de la un potential nevalorificat si se poate ajunge la un model de parteneriat public-privat in dezvoltarea turismului local.

J.2. MODELUL „XANTEN”.

sistematizarea si prezentarea modelului Xanten este unica in Europa

J.2.a.DEFINIREA MODELULUI.

Orasul german Xanten beneficiaza de prezenta unui sit arheologic roman.
Pornind de la acest fapt, administratia locala, in cooperare cu initiative private complementare proiectului, a dezvoltat pe locatia Xanten un complex de obiective turistice extrem de diversificat,pe o tema unica, de inalta calitate a serviciilor si adaptat la portofoliul initial pe care s-a si construit-in fapt-proiectul:

165

Situl arheologic propriu-zis beneficiaza de o protectie si restaurare de exceptie,de o foarte buna prezentare non/verbala si are alaturat un muzeu sitematizat si atractiv;

Orasul Xanten este plin de oferte turistice complementare obicetivului prinicpal(lcasuri de cult, restaurante,vafenele,hoteluri si interesnate obiective d einters turistic secundar;

Exista replici fabuloase in aria Xanten(porta principalis,amfiteatre,temple) ,cu o fidelitate de executie deosebita;

Se practica parazi de unitati romane mici,pedestre si de cavalerie,au loc lupte intre gladiatori si intreceri sportive de epoca;

Exista corturi cu armurieri,bijutieri,stilisti/coafori,croitori,bucatari si cizmari care ofera posibilitatea turistului de a participa inter-activ la prepararea hranei romane sau la fabricarea unein sandale militare de epoca,precum si testarea rezultatului obtinut.

Turistii se pot costuma divers(senatori, doamne nobile, menestreli, galdiatori, soldati) sau-pur si simplu!-fac turul acestor minuni,incantati!

Proiectul Xanten are web-site propriu de promovare, necesitatea programarilor pentru pachete turistice- abil dimensionate- a devenit absolut obligatorie!

Proiectul Xanten a devenit industrie, una cu puternic caracter inter-activ,educativ si turistic.

J.2.b.APLICAREA MODELULUI XANTEN PE SITUL DE LA PRAVETS.

Situl arheologic Pravets poate beneficia de sectiuni ale proiectului Xanten,adaptate la scara,potentialul si resursele sitului,astfel:

Amenajarea partii vizitabile a sitului arheologic pe un concept modern,usor de parcurs si asimilat(se intra pe „poarta” de sud-est,apoi-la stanga-se viziteaza strcturile de zidarie de acolo,apoi se acceseaza centrul sitului,ulterior se coboara la nord-vest unde este zidul extern si se inoarce la punctului initial pe poteca din nord,printre stanci=traseul scurt!);

Alaturi de cateva repere autentice se pot realiza replici din materiale usoare si rezistente, definitorii pentru sit(„poarta” secundara, cladire romana, sanctuar dacic si zid defensiv);

Pe traseu se pot amplasa replici cotidiene de epoca(caruta la popas,foc de tabara);

Animatia sitului se poate completa cu patrule romane(care NU interactioneaza cu turistii!),preoti traci,luptatori traci si civili medievali;

In locuri acceptabile,se pot amplasa bucatarii de epoca sau mici ateliere mestesugaresti evocatoare.

Este realmente incredibil ce mult conteaza impletirea adevarului istoric cu certificarea stiintifica a acestuia si cu creativitatea popularizarii lui!

J.3. MODELUL „CIOROIUL NOU”.

166

fostul teren agricol din Oltenia ridicat la rang de obiectiv turistic major

J.3.a. DEFINIREA MODELULUI.

Situl arheologic de la Cioroiu Nou se afla in mijlocul campiei Olteniei, Romania, si a fost un banal teren agricol,cercetat de foarte multa vreme de catre specialisti, doar in beneficiul literaturii de specialitate.
Este o asezare de tip roman,pe care au fost evidentiate, pana in prezent,fundatiile termelor Legiunii a VII Claudia , o fortificatie de pamant,ranforsata cu palisada din lemn,mai multe constructii civile si militare, un spital, santuri de aparare si valuri de pamant.
Exista mai multe ipoteze care atribuie sitului denumirea Malva, capitala Daciei Malvensis, sau o simpla „statio” de secol II-III, sau chiar locul epicei batalii dintre Imparatul roman Filip Arabul si Legiunea aIV-a Flavia cu Carpii,din care acesta a iesit pe deplin invingator.
Beneficiind de un aport stiintific deosebit, prin valoarea internationala a sefului de santier, arh.exp.dr.Dorel Petrus Bondoc, precum si de o cercetare arheologica sistematica (imbogatita cu scanari geo-magnetice, fotografii aeriene si satelitare), precum si de o incercare de restaurare/protectie perfectibila, situl etaleaza o locatie romana tipica pentru Dacia Felix,aflata sub stapanirea romana, la nord de Dunare.
Aici investitorul privat a adugat, sub monitorizarea specialistilor ,dar si printr-un parteneriat public-privat ,pe termen lung, cu Muzeul Olteneiei, Craiova, o replica fidela a unui turn de veghe roman din lemn,a unei palisade din lemn, plasata pe un segment din valul de pamant reconstituit al anticei fortificatii,o replica a unui segment din podul construit de Imparatul Caesar peste raul Rhin, in campania din Germania ,un mare numar de marcaje, texte si ghidaje, subscrise comunicarii non-verbale.
Situl este promovat pe internet si este vizitat de elevi, turisti ocazionali sau oficialitati, fiind considerat un model regional de valorificare a Patrimoniului Cultural local.

J.3.b. APLICAREA MODELULUI CIOROIU NOU PE SITUL DE LA PRAVETS.

Aplicarea cercetarii arheologice sistematice pe situl Pravets;

Realizarea unui parteneriat public-privat(inclusiv cu societatea civila de profil) pentru califcarea sitului Pravets in circuitul turistic tematic, cel putin la nivel national;

167

Realizarea de replici sugestive si prezentari interactive pe sit sau in aria/traseul inconjurator (patrule romane, porti din lemn, podete din lemn, o balista);

Promovarea sitului pe internet prin web-site dedicat;

Conexarea sitului cu locatii similare(vezi Cioroiu Nou versus Hyeres/Franta si

Corbridge/Anglia);

Asumarea tuturor ipotezelor despre originea si structura sitului, sub rezerva cenzurii stiintifice;

Asumarea vulnerabilitatilor sitului (izolare, dezorganizare, neclaritati ca pe o stare de fapt, ca pe un bun deja castigat, situl fiind „viu”,in exploatare);

Conexarea sitului cu similaritati sau comlementaritati invecinate(exemplu: Cioroiu Nou versus carierele de piatra din Rudari si Lipovu, situl arheologic funerar „Magurile insirate” din aria lacului Baile Ionele/Urzicuta, precum si cetatea din epoca fierului de la Giurgita.

J.4. MODELUL „GRUITA”.

ruinele celei mai frumoase biserici din Oltenia isi asteapta sfarsitul

J.4.a. DEFINIREA MODELULUI.

Biserica Gruita, „la cruci”,din Romania/Oltenia –Goiesti este un monument istoric de secol XVIII, plasat pe un platou greu accesibil, abandonat si revendicat, aflat in pericol de iminenta prabusire.
Biserica este pictata la nivel exceptional de executie, coloratura si calitatea materialelor si a modelelor folosite,din pacate expuse intemperiilor si trecerii timpului.
Exista o legenda fermecatoare care atribuie ridicarea bisericii de catre un cioban modest, urmare a unui vis mistic,cu ajutorul micilor nobili locali.

168

Exista un tezaur cultural imens abandonat in interiorul ruinelor:cinci cruci imense din lemn tare (cea mai mare are peste 6 metri lungime) realizate din trunchiurile fostilor arbori aflati la locul vedeniei mistice, acoperite cu texte chirilice si ornamente vegetale. Monumentul nu este marcat si nu este protejat la vandalizari , existand iminent pericolul de prabusire si de distrugere a frescelor si crucilor de patrimoniu din interior. Societatea civila si administratia locala au facut eforturi mari de salvare a monumentului, cu sprijinul expertilor bulgari in restaurari de monumente istorice, dar rezultatele se lasa asteptate,iar biserica dispare incet-incet-definitiv!

J.4.b. APLICAREA MODELULUI GRUITA PE SITUL DE LA PRAVETS.

Imperativul restaurarii sitului Pravets, ignorat in cazul Gruita, poate avea consecinte negative pentru sit:deterioarea acestuia si excluderea obiectivului din sfera industriei turismului;
Legenda obiectivului este la fel de persistenta ca si valoarea istorica a obiectivului in sine (la biserica Gruita, sfidand pericolul iminent al unei catastrofe prin parbusire/implozie, credinciosii se aduna periodic si celebreaza cultul crestin, chiar si in interiorul devastat al ruinelor).

Situl Pravets nu are inca o legenda, dar se poate concepe una, ancorata in traditii si alte legende locale, in beneficiul promovarii turistice a sitului;

Nici un efort nu este prea mare pentru protectia, restaurarea si promovarea unui monument istoric. Situl Pravets merita acest efort,alaturi de Ratiaria, Nicopole, Dolni Vadin si chiar Ulpia Oescus!Trayanova Vrata este deja salvat!

J.5. MODELUL „BARGALA”.

Bargala justifica pe deplin orgoliul cinstirii trecutului cu resurse si daruire

J.5.a. DEFINIREA MODELULUI.

169

In estul FYROM, plasat strategic in strunga unor munti inalti, strabatut de un parau de munte, apropiat municiplitatii Karbinci, situl arheologic Bragala este o uriasa oprotunitate pentru turismul tematic international, sustinut cu fermitate si sacrificii matreiale de catre macedoneni.
Imensa valoare istorica a fortaretei bizantine Bargala, numarul impresionant de basilici deja(dintre care una este inca in functiune!) descoperite (sase!), de necropole (trei!), palatul episcopal, villa rustica, zidurile defensive cu turnuri si porti masive, o impresionanta poarta principala, ateliere mestesugaresti, depozite, bai, terme, esplanade,drumuri si-posibil-vecinatatea unei exploatari miniere vechi(aur?) care poate justifica opulenta si prezenta Bargalei,integrarea fortaretei intr-un urias lant fortificat defensiv ,orientat spre campia dinte munti,care este strabatuta de importante drumuri comerciale antice, totul pledeaza pentru un obiectiv (complex monumental) de prim amarime pe harta turismului tematic international!
Impresioneaza efortul autoritatilor(s-a construit un drum de acces la sit,o parcare si chiar si un motel cu facilitati vitale) si al muzeului din Stip(prin specialistii sai dedicati Bragalei!) de a continua exploatarea stiintifica a imensului sit arheologic, dar-mai ales!- efortul de restaurare fidela a structurilor deja descoperite pe sit.

Poate doar situl arheologic Plovdiv(NU Sozopol!) poate concura Bargala, prin dedicatie, ambitie, investitie si efort,prin rezultatele cu adevarat deosebite!

J.5.b. APLICAREA MODELULUI BARGALA PE SITUL DE LA PRAVETS.

Reconstructia si protectia profesionista a sitului;

Facilitarea accesului turistic prin multiple comoditati de acces si cazare

Elemente perfectibile de prezentare nonverbala si de ghidaj spre/pe sit;

Dimeniunea investitiei,bazata pe resurse nationale si locale,inlcusiv atribuirea cercetarii si restaurarii unor specialisti dedicati;

Conditii deosebite pentru specialisti de cazare masa si recreere in sit, similare celor din Ulpia Oescus/Bulgaria;

Flexibilitatea in acceptarea oricarui sprijin,din partea oricui,pentru un scop comun:valorifcarea potentialului cultural si turistic a obiectivului;

Implicarea entuziasta a autoritatilor centrale si locale, precum si a specilaistilor, intr-un efort comun si sincronizat;

Apropierea contextului natural deosebit(montan!) in promovarea si valorificarea turistica a sitului.

Ca si Bargala, situl Pravets este „viu”, in plina cecetare arheologica si proces de restaurare,ambele concomitent !

170